Recupererea creanţelor deţinute de către creditori şi constatate prin intermediul unor titluri executorii (hotărâri judecătoreşti ori înscrisuri pe care legea le consideră titluri executorii), de cele mai multe ori se realizează prin intermediul executorilor judecătoreşti şi din păcate de prea puţine ori prin executarea voluntară de către debitor.

Prezentul articol va avea în vedere momentul încetării contractului individual de muncă, mai precis termenul în care angajatul, în ipoteza în care doreşte, are dreptul să formuleze contestaţie împotriva deciziei de concediere.

În data de 10 februarie 2017, a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial cu nr. 114, Partea I, Decizia cu nr. 37 din 2017 a ÎCCJ pronunțată  în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept.

Președinții tribunalelor din întreaga țară au transmis, miercuri, o poziție comună în contextul dezbaterilor din ultimele zile, referitoare la acuzațiile aduse profesiei de magistrat, „sub pretextul” reformei pensiilor speciale. „Justiția între oameni, nu deasupra lor”, spun judecătorii.

În data de 20 iulie 2025, a intrat în vigoare Legea 136 din 2025, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 674 din 17 iulie 2025, pentru modificarea prevederile art. 27 aliniatelor 2 indice 1 și 2 indice 3 din cadrul Lefii Fondului funciar, adică Legea 18/1991.

Săptămâna trecută, am încheiat articolul cu prezentarea prevederilor cuprinse în cadrul articolului 494 din Codului civil, conform căruia părinţii ori reprezentanţii legali ai copilului, doar în cazul existenţei unor motive temeinice pot să împiedice corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani.

Una dintre componentele care vizează relaţia dintre părinte şi copil ține de autoritatea părintească, iar aceasta, conform definiţiei din cadrul Codului civil „este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi” (articolul 483 aliniatul 1 Cod civil).

Observăm faptul că, deși în trecut am abordat tema privind termenul de acceptare a unei moșteniri și felul de acceptare, încă la nivel de justițiabil, lucrurile acestea rămân o necunoscută, iar pentru acest motiv am decis să facem o nouă prezentare.

În data de 30 iunie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, prin Decizia nr. 273/2025, ÎCCJ a dispus admiterea sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 1806/87/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

În şedinţa publică din data de 18 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie reunită în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, admiterea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. 22006/303/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă a stabilit faptul că: în interpretarea dispoziţiilor art. 2431 din Codul civil raportat la art. 632 din Codul de procedură civilă, este posibilă executarea silită a unei creanţe garantate printr-un contract de ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de creanţă însuşi nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispoziţiilor legale, titlu executoriu”.