Săptămâna trecută am început să prezentăm justițiabililor, conținutul Legii 26 din 2024 privind ordinul de protecție, care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 172 din data de 04.03.2024 și care a intrat în vigoare la 180 de zile de la adoptare.
La data de 31 august 2024 a intrat în vigoare Legea 26 din 2024 privind ordinul de protecție, care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 172 din data de 04.03.2024, legea având expres mențiunea faptului că intrarea ei în vigoare se va face la 180 de zile de la adoptare.
De puține ori, în materia litigiilor care se poată în fața instanțelor de judecată, soluția care a fost pronunțată este pe placul ambelor părți litignate ori a tuturor părților litigante. În această ipoteză, partea care nu este mulțumită de soluția care se pronunță de către judecătorul de primă instanță ori de judecătorii din calea de atac, au posibilitatea de a formula o cale de atac.
La data de 07 mai 2024 a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 414 din 2024, Legea 123 din 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2024 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Acest act normativ a introdus noțiunile juridice de înstrăinare părintească, părinte/persoană care înstrăinează și părinte înstrăinat.
Formele de comunicare între membrii societății actuale sunt mult mai variate, ele manifestându-se și prin intermediul rețelelor de socializare. Aceste forme de comunicare, spre deosebire de ceea ce se crede de majoritatea justițiabililor, sunt normate prin reguli clare stabilite de către legiuitor, aceste reguli fiind instituite pentru a limita, preveni sau chiar a pedepsi derapajele unor persoane care ar avea intenția de a face rău.
La data de 31 iulie a.c., pe pagina web a Ministerului de finanţe a fost publicată pentru îndeplinirea condiţiei transparenţei decizionale, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Odată ce am luat la cunoștință de reglementarea cuprinsă în cadrul Codului civil, privind efectele juridice ale dreptului de ipotecă, vom prezenta justițiabililor reglementarea juridică aferentă punerii în executare a unui drept de ipotecă.
Vom aborda la un nivel informativ, continuând aceiași temă ca și săptămâna trecută, efectele juridice produse de contractul de ipotecă imobiliară, cu mențiunea că vom aborda efectele principale ale acestui contract și nu o prezentare pe larg a acestora.
În articolul anterior am prezentat, la modul general, o serie de reguli principale care vizează dreptul de ipotecă imobiliară și am observat faptul că ipoteca imobiliară presupune încheierea unui contract, care, obligatoriu sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie autentificat.
Ipoteca care are ca obiect bunuri imobile poartă denumirea de ipotecă imobiliară și reprezintă o formă de garanție care este instituită pentru protejarea drepturilor unui creditor, care din practică poate să fie considerată cea mai „sigură” formă de protecție a unui drept de creanță.
