În urmă cu ceva timp (aproximativ 2 ani), prezentam cititorilor noștri procedura specială de evacuare, reglementarea legală a acestia, iar dată fiind aplicabilitatea ridicată a procedurii, am hotărât să reiau această temă.

În urmă cu ceva timp (aproximativ 2 ani), prezentam cititorilor noștri procedura specială de evacuare, reglementarea legală a acestia, iar dată fiind aplicabilitatea ridicată a procedurii, am hotărât să reiau această temă.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Racz Nadia Florentina, la data faptelor inspector-șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită și a infracțiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
Nu de puține ori, prin articolele prezentate săptămânal, în cadrul acestei rubrici, ne-am aplecat asupra problemei juridice care vizează legislația medicală, mai precis legislația care reglementează drepturile pacienților la un anumit tratament medical.
În data de 19 februarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată Decizia nr. 1/2024, prin care ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă, stabileşte că - „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 34 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliţiei locale nu trebuie să se facă în acelaşi cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului”.
Prin articolele precedente, care au tratat materia moştenirii fie cea legală, fie cea testamentară, am încercat să prezentăm cititorilor, la un mod care să fie cât mai comprehensibil, această parte a dreptului civil extrem de complexă şi de specializată (dacă ne aducem aminte aceste caracteristici au mai fost amintite într-un articol precedent).
După cum bine ne aducem aminte această serie de articole – moştenirea testamentară - a început prin definirea testamentului.
Odată cu articolul precedent am prezentat justiţiabililor unele noţiuni generale despre testamentul ca şi act juridic, însă trebuie subliniat faptul că testamentul presupune unele aspecte care sunt mult mai complexe şi care poate vor fi subiectul unor articole viitoare.
Curtea de Apel Oradea şi instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat anul trecut 124.025 dosare, înregistrându-se o creştere a volumului total de activitate cu 11.850 dosare (10,56%) față de volumul înregistrat în anul 2022.
Articolele precedente au încercat să explice pe înţelesul oricărui justiţiabil o parte din normele legale care reglementează materia succesiunilor şi la o primă analiză s-a putut observa faptul că vorbim de o parte a dreptului destul de complexă şi de specializată.
În cadrul articolelor precedente am dezbatut o parte din problemele pe care le genereaza moştenirea legală, mai precis care sunt clasele de moştenitori şi principiile după care se va împărţii patrimoniul celui decedat, în contextul în care la moştenire vin mai multe clase de moştenitori în concurs.