Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condamnaţi în primă instanță până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, vor fi rejudecate, a decis Curtea Constituțională. Unul dintre cei vizați de decizie e și Darius Vâlcov.

Miercuri, în data de 26 iunie 2019, Camera Deputaţilor ca şi camera decizională, a adoptat modificările la Legea 77 din 2016 privind darea în plată, cu 117 voturi pentru, 94 voturi contra şi 11 abţineri.

Înalta Curte de Casație și Justiție, reunită în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în şedinţa din 3 iunie 2019, a hotărât prin decizie obligatorie, ca să admită sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, realizată în cadrul dosarului cu numărul 2231/105/2018/ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Am acordat o atenţie deosebită, în săptămânile care au trecut, considerentelor deciziei pronunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza D.M.D. împotriva României, hotărâre prin care România în anul 2019, a fost condamnată pentru încălcarea articolului 3 din cadrul Convenției, mai precis tortura.

Condamnare, abuzuri asupra minorilor, interzicerea torturii (II)

Din punct de vedere legislativ, România are acte normative care cu obiect protecţia drepturilor copiilor, vorbim despre prevederile cuprinse în cadrul Legii cu numărul 272 din 2004, vorbim despre prevederile cuprinse în cadrul actualului Cod civil.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare de 3 ani și 6 luni, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Decizia este definitivă.

O soluţie destul de importantă, ca şi consecinţe juridice care vor fi produse pentru viitor, a fost pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în materia dreptului muncii, mai precis conţinutul contractului individual de muncă.

Săptămâna trecută, am prezentat cititorilor noştri regimul juridic, din punct de vedere al dreptului de procedură civilă, al probei cu martori, mai precis admisibilitatea acesteia şi condiţiile de administrare, cu indicarea persoanelor care pot, sau nu pot, să fie audiate şi a celor care sunt scutite de la obligaţia de a depune mărturie.

Odată stabilite condiţiile generale de admisibilitate a probelor în cadrul procesului civil, fapt care l-am făcut prin intermediul articolului de săptămâna trecută, în cele ce urmează ne vom apleca atenţia asupra unor elemente particulare de administrare a probei cu matori.