Continuând tema începută a fi dezbătută cu articolul precedent, mai precis poprirea ca şi act de executare silită, în cadrul prezentului articol ne vom apleca asupra modalităţii de înfiinţare a acesteia şi efectele în caz de nerespectare.

După decizia judecătorilor, marți, și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea au decis suspendarea activității pe perioadă nedeterminată, ca formă de protest față de modificările privind pensiile de serviciu. Procurorii vor soluționa doar cauzele urgente.

Recupererea creanţelor deţinute de către creditori şi constatate prin intermediul unor titluri executorii (hotărâri judecătoreşti ori înscrisuri pe care legea le consideră titluri executorii), de cele mai multe ori se realizează prin intermediul executorilor judecătoreşti şi din păcate de prea puţine ori prin executarea voluntară de către debitor.

Prezentul articol va avea în vedere momentul încetării contractului individual de muncă, mai precis termenul în care angajatul, în ipoteza în care doreşte, are dreptul să formuleze contestaţie împotriva deciziei de concediere.

În data de 10 februarie 2017, a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial cu nr. 114, Partea I, Decizia cu nr. 37 din 2017 a ÎCCJ pronunțată  în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept.

Președinții tribunalelor din întreaga țară au transmis, miercuri, o poziție comună în contextul dezbaterilor din ultimele zile, referitoare la acuzațiile aduse profesiei de magistrat, „sub pretextul” reformei pensiilor speciale. „Justiția între oameni, nu deasupra lor”, spun judecătorii.

În data de 20 iulie 2025, a intrat în vigoare Legea 136 din 2025, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 674 din 17 iulie 2025, pentru modificarea prevederile art. 27 aliniatelor 2 indice 1 și 2 indice 3 din cadrul Lefii Fondului funciar, adică Legea 18/1991.

Săptămâna trecută, am încheiat articolul cu prezentarea prevederilor cuprinse în cadrul articolului 494 din Codului civil, conform căruia părinţii ori reprezentanţii legali ai copilului, doar în cazul existenţei unor motive temeinice pot să împiedice corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani.

Una dintre componentele care vizează relaţia dintre părinte şi copil ține de autoritatea părintească, iar aceasta, conform definiţiei din cadrul Codului civil „este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi” (articolul 483 aliniatul 1 Cod civil).

Observăm faptul că, deși în trecut am abordat tema privind termenul de acceptare a unei moșteniri și felul de acceptare, încă la nivel de justițiabil, lucrurile acestea rămân o necunoscută, iar pentru acest motiv am decis să facem o nouă prezentare.