În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1047 din 9 noiembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 16/2020, pronunțată de către Completul privind dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind admiterea examinării sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precedentele două articole au avut ca şi obiect regulile generale prevăzute de Codul civil şi aplicabile oricărui contract de transport precum şi regulile speciale aplicabile contractului de transport de bunuri.

Începând cu articolul precedent am început o trecere în revistă a noutăţilor legislative aferente contractului de transport aşa cum sunt ele reglementate de noul Cod civil.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, mai precis 1 octombrie 2011, o serie de contracte care nu erau reglementate în legislaţia civilă anterioară, ci în cel mai fericit caz aveau o reglementare specială, fie au dobândit o reglementare legală, fie au fost actualizate şi introduse în cadrul unui singur corp legislativ.

Actualul Cod de procedură civilă, a venit cu multe îmbunătăţiri în materie legislativă, una dintre acestea vizează procedura recursului, legislaţia procesuală actuală reglemententând spre deosebire de vechea legislaţie procesuală civilă recursul incident si provocat.

Continuând articolul de săptămâna trecută, privind prezentarea procedurii reglementate de către legiuitor în cadrul Codului de procedură civilă, privind actul de executare silită a popririi, ţinem să prezentăm în această săptămână procedura de instituire şi efectele juridice.

Recupererea creanţelor deţinute de către creditori şi constatate prin intermediul unor titluri executorii (hotărâri judecătoreşti ori înscrisuri pe care legea le consideră titluri executorii) de cele mai multe ori se realizează prin intermediul executorilor judecătoreşti şi din păcate de prea puţine ori prin executarea voluntară de către debitor.

Nu multe sunt situaţiile în practică, însă ele există, când din eroare, mai ales în această eră când este ceva firesc să faci plăţi prin virament bancar, o persoană face o plată din greşeală unei alte persoane, faţă de care nu are niciun fel de datorie – plată nedatorată.

În cadrul ședinței din 14 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul Completului pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, legal constituit în cauză, a soluționat un recurs în interesul legii, fiind pronunțată Decizia cu numărul 21 prin care se stabileşte faptul că – “Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.

Actualul Cod civil reglementează în mod expres prin normele sale un număr total de nousprezece contracte. Pe lângă aceste contracte denumite de către doctrina juridică contracte numite, circuitul juridic poate să dea naştere unui număr nelimitat de tipuri de contracte, acestea din urmă fiind denumite de către doctrina juridică contracte nenumite (datorită faptului că nu au o reglementare legală specifică).