Astfel, liderul Uniunii Tineretului Comunist din Moldova, Grigore Petrenco, deputat în legislativul de la Chişinău şi membru al delegaţiei Republicii Moldova la APCE, a adresat o interpelare scrisă Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, cerând acestui for să prevină încălcarea dreptului la identitate naţională a etnicilor moldoveni din România. Este acuzată justiţia română că refuză să înregistreze Comunitatea Moldovenilor din România - originari din Republica Moldova, entitate care îşi propune „să reprezinte şi să apere drepturile fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova, rezidenţi în România".
Conform documentului înaintat de oficialul comunist, justiţia română a interzis asociaţia pe baza „non-existenţei naţunii moldoveneşti separat de naţiunea română, precum şi a caracterului naţional al statului român, în pofida existenţei în România a unui număr considerabil de minorităţi naţionale precum cea maghiară, bulgară şi romă". Se precizează, de asemenea, că acţiunile autorităţilor române pot fi catalogate ca având caracter politic, încălcând drepturile persoanelor care aparţin naţiunii moldoveneşti şi că „măsurile luate de autorităţile române pentru a impune identitatea unor persoane, precum şi nerecunoaşterea identităţii persoanelor care se autoidentifică drept moldoveni, atât în România şi în graniţele sale, sunt inacceptabile. Oficialul comunist, de altfel, un apropiat al bolşevicului şef, Voronin, s-a arătat de-a dreptul indignat de faptul că moldovenii nu sunt prezenţi nici pe lista oficială a minorităţilor din România.
Aceste demersuri ale autorităţilor de la Chişinău vin pe fondul apropiatei vizite oficiale a ministrului român de Externe, Lazăr Comănescu, programată pe data de 7 iulie. Principalele pretenţii ale regimului lui Voronin sunt semnarea de către cele două state a Tratatului de bază priviind relaţiile moldo-române, a Tratatului de frontieră şi recunoaşterea formală a limbii şi etniei moldoveneşti.