Deși părea că s-a încheiat, scandalul predării către Asociaţiile de proprietari a celor 85 de hectare de spaţii verzi aferente blocurilor din Oradea ar putea ajunge în instanță. Asta deoarece facturile către proprietarii de apartamente vor crește foarte mult acolo unde există suprafețe mari de spațiu verde, susţin reprezentanții unor asociații.

 

În afara câtorva articole de presă, ideea Primăriei Municipiului Oradea, de a preda către Asociațiile de proprietari zonele verzi, nu a prea suscitat discuții. Asta pentru că cele mai multe dintre asociații întreţineau oricum aceste spaţii verzi. Diferența importantă este că nu erau OBLIGATE. Iar aici începe adevărata problemă. Pentru că între Asociații sunt diferențe foarte mari. Într-un fel stă situația cu Asociațiile care nu au spații verzi sau au suprafețe foarte mici și alta este cu cele care au sute de metri pătraţi.

„De zece ani, pe terenul Asociației noastre de proprietari nu s-a făcut nimic iar acum vor să ne și amendeze. Anul trecut am plătit 5.000 de lei pentru lucrările la un spațiu verde cam cât un teren de fotbal. Dacă vom aplica graficul pe care ni-l impun ei (Primăria-n.r.) vom plăti de patru ori acest preț. Regulamentul ne obligă să plantăm din martie, să tundem gardul din mai și să cosim lunar gazonul. Ce facem însă dacă ninge în martie? Dacă, din cauza umbrei, suntem nevoiți să tundem gardul sau să cosim mai târziu?”, se întreabă retoric Ioan Horvath, preşedintele Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1, care are în „gestiune” 260 de apartamente. 

 

Regulamentul şi Protocoalele, pe lângă lege

 

În ciuda faptului că Primăria Municipiului Oradea are o armată de specialiști, „Regulament privind administrarea și întreținerea spațiilor verzi publice situate în intravilan, măsuri și reguli specifice pentru protecția mediului în Municipiul Oradea” se contrazice grosolan şi încalcă o serie de legi în vigoare.

Articolul 13 spune că administrarea o face administrația publică locală („Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică din intravilanul Municipiului Oradea este exercitată de autorităţile administraţiei publice locale sau de structuri subordonate acestora împuternicite în acest scop”). La art. 18 din Regulament întărește acest lucru, precizând că întreținerea este asigurată de proprietarii sau administratorii acestora, pentru ca la art. 25 să se prevadă că atât persoanele juridice sau fizice „care doresc” pot să întrețină spațiul verde public. În acest caz, costurile întreţinerii îi privesc pe solicitanţi.

În Capitoul IV (Obligaţii şi contravenţii) al Regulamentului, Primăria întoarce foaia şi la art. 39 lit. I „obligă” Asociațiile să încheie protocolul de întreținere a spațiilor verzi, iar la art. 40, lit. g, prevede amenzi pentru asociațiile care nu încheie protocolul. Cu alte cuvinte, prin lege, Primăria are obligația întreținerii spațiilor verzi publice, dar dacă cetățenii sau asociațiile doresc, le pot întreține pe cheltuiala lor, iar dacă nu doresc, sunt obligați și amendați.

Anexa 2 la Regulamentul aprobat prin HCL 873/2018 conţine modelul de Protocol încheiat între Primăria Oradea şi Asociaţiile de proprietari în care la punctul 3.2 se arată că „În urma acordului de voinţa intervenit între părţi, Municipiul Oradea în calitate de proprietar...” – păi despre ce acord de voinţă poate fi vorba dacă Primăria „obligă” Asociaţiile să preia în administrare spaţiul verde public şi le ameninţă cu amenzi?

Regulamentul încalcă şi Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (republicată şi actualizată) privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, care la art. 8 arată că „Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe împuternicite în acest scop”.

Hotărârea încalcă și Legea administrației publice locale (nr. 215/2001). Astfel, art.124 prevede următoarele: „Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. Or, Asociațiile de proprietari nu desfășoară activitate de binefacere, nici de utilitate publică, nici nu sunt servicii publice.

Mai mult, conform art. 206 (2) din Codul Civil, persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea DOAR acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, ori Asociațiile de proprietari NU au, conform art. 4 al. 1 din Legea 230/2007, ca scop administrarea și gestionarea proprietății comune (gestionarea sau administrarea spațiului verde, care este proprietate publică, nu proprietate comună). Acelaşi art. 206 (3) din Codul Civil mai arată că actul juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) este lovit de NULITATE ABSOLUTĂ.

Ca atare, Regulamentul şi Protocoalele încheiate între Primărie şi Asociaţii sunt lovite de nulitate absolută, deoarece prevăd obligații care nu sunt  necesare pentru scopul Asociațiilor, stabilit prin lege/act de constituire/statut. Gestionarea spațiului public nu este scop al Asociațiilor, care au doar scopul gestionării cheltuielilor pe apartamente, a spaţiilor comune din blocuri, îşi asumă obligaţii doar privind interesele legate de clădire etc.

„Comitetul executiv, reprezentat de președintele Asociației de proprietari, își asumă obligații privind interesele legate de clădire, nu de spațiul public. Obligând administratorii și președinții să semneze protocolul, Primăria i-a împins să comită o ilegalitate, încălcând legea și statutul. Cea mai grozavă chestie e că Primăria are oamenii care să îndrume și să consilieze Asociațiile. Mă îndoiesc că aceia nu știu legea sau ce prevede statutul Asociației. Din toate acestea e evident că Primăria încearcă să treacă pe cheltuiala cetățenilor (întreținerea a peste 85 de hectare) o sarcină a ei, pe care trebuie să o îndeplinească în contul impozitelor colectate”, mai spune Ioan Horvath.

 

Cu jalba la prefect

 

Cu toate acestea, în Oradea, peste 800 de asociații au semnat protocoalele de predare-primire, doar cinci refuzând explicit preluarea.

„Noi am semnat. Scrie acolo că suntem obligați să întreținem spațiul verde dar și înainte era tot așa. Nu ne amendau, dar veneau și ne verificau, ne atenționau. Am fost de acord și pentru că spațiul nostru verde nu este așa mare. Ar fi bine dacă Primăria ne-ar și ajuta dacă tot ne obligă. Să ne dea o lopată, o furcă, o greblă, ceva”, spune Dumitru Sim, președintele Asociației de Proprietari „Crișul” Oradea.

Reprezentantul Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1 a decis însă să meargă mai întâi la prefectul Ioan Mihaiu, unde a depus un dosar cu toate obiecțiile.

„Mi s-a spus că pentru Prefectură a contat că 820 de Asociații au fost de acord. Păi da, sunt sute de Asociații de proprietari care nu au deloc spații verzi și altele care au câțiva metri pătrați. Situația este diferită în cazul celor ca noi”, afirmă Ioan Horvath care subliniază că numărul mare de semnături nu ar trebui să fie mai important decât prevederile legale.

Luni, 4 martie, avocata Asociației condusă de Horvath a atacat în contencios administrativ, la Primăria Municipiului Oradea, Regulamentul. „Este procedura normală, obligatorie. Dacă va fi respinsă vom merge în instanță”, a confirmat, pentru CRIŞANA, avocata, care a adăugat că răspunsul urmează să îl primească în 30 de zile.   

Indiferent de rezultatul final al acestor demersuri, Primăria Municipiului Oradea ar trebui să înțeleagă că nu e normal să pui în cârca orădenilor cheltuieli de 300.000 lei pe an, fără o verificare temeinică a situației fiecărei Asociații de proprietari în parte şi, cel mai important, în mod abuziv, prin încălcarea legilor în vigoare.