O vorbă din popor spune că omul gospodar se cunoaşte de la poartă. Judecând după cum arată "porţile" de intrare în judeţ şi în municipiul Oradea, cei din fruntea administraţiilor judeţene şi locale numai gospodari nu se pot numi. Indicatoarele de beton postate la limita de judeţ şi care semnalează călătorilor intrarea în Bihor abia dacă se mai ţin în picioare. Unele au dispărut de mult, altora le-au căzut din litere şi nicio oficialitate chestionată de "Crişana" nu prea ştie cine se ocupă de administrarea lor. La intrările din Oradea situaţia este la fel de dezastruoasă, cu singura deosebire că edilii Primăriei ştiu că sunt obligaţi să le întreţină, dar le-au ignorat ani în şir.

Declaraţiile prefectului Gavrilă Ghilea cu privire la complicitatea şefilor de pieţe orădeni la vânzarea legumelor şi fructelor la un preţ mult prea mare de către persoane care au certificate false de producător i-a nemulţumit pe reprezentanţii RAPAS Oradea. Potrivit directorului regiei, Romulus Cosma, problema comercianţilor din pieţele orădene ar fi mai degrabă de competenţa Prefecturii Bihor, care ar trebui să verifice primăriile care emit astfel de certificate.

Se zice de când lumea că orice bine este şi un rău, după cum orice rău poate fi şi un bine. Este o zicere care intrigă. Progresele tehnico-ştiinţifice o confirmă însă. Energia nucleară poate fi atât folositoare, cât şi periculoasă. Internetul este extrem de folositor, dar, prin înrobire, răpind tinerilor cartea, generează oameni de o superficialitate periculoasă. Bibliografia internetului nu poate fi comparată cu profunzimea cărţii. Acest lucru extrem de periculos nu îl conştientizează actualii părinţi care îşi cresc copiii.

Pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean Bihor, care se reuneşte azi în şedinţă ordinară, se află mai multe proiecte de hotărâri privind evaluarea unora dintre managerii instituţiilor publice de cultură subordonate Consiliului Judeţean Bihor. Notele acordate sunt surprinzătoare, subiectivismul sau politicul părând să aibă un cuvânt greu de spus. Dovadă stă faptul că managerul Revistei de Cultură Varad a primit nota 10, în timp ce Lucian Silaghi, managerul Teatrului de Stat din Oradea, care a desfăşurat o activitate prodigioasă pentru "Thalia" orădeană, a primit cel mai mic calificativ.

Scandalul stenogramelor, în cazul Voicu, urmează cursul obişnuit: dezvăluire de presă prin DNA, şoc şi groază mediatică un timp, după care anchete, de ce nu şi un arest preventiv, ba chiar o condamnare. Până aici toate bune şi frumoase, doar că dacă treaba e mai groasă şi se ajunge la condamnare aceasta nu va fi executată pe de-a întregul. România e ţara pedepselor uşoare, iar justiţia de după 1990 este expertă în a elibera înainte de termen marii infractori.

Gigi Becali reuşeşte, într-o jumătate de oră, să arate două feţe complet diferite ale personalităţii lui, de la om credincios, care ascultă muzică religioasă în maşină şi plânge când conduce, până la patron fără scrupule, care îşi sfătuieşte angajatul să-şi plătească iubita pentru plăcerile trupeşti.

O societate democratică presupune triumful forţei dreptului. În numele legii se poate face dreptate, dar se produc şi erori. În societăţile totalitare este consfinţit dreptul forţei, legea este represivă, iar justiţia este apanajul elitelor conducătoare. Asta nu înseamnă că într-un sistem totalitar nu sunt protejate anumite valori sau drepturi, la fel de bine cum altele sunt încălcate cu brutalitate. Dreptul la liberă exprimare este un atribut esenţial şi fundamental al democraţiei, dar asta nu înseamnă că nu se produc excese. O imperfecţiune gălăgioasă, preferabilă de mii de ori tăcerii impuse de o botniţă sigură de fier.

Modelul de organizare a unei societăţi este un lucru extraordinar de serios. De organizare depinde funcţionarea şi performanţele societăţii, în final bunăstarea populaţiei. Este suficient să amintim, de exemplu, diferenţa dintre Anglia şi Albania sau dintre Suedia şi Bulgaria. Oricine va fi de acord că diferenţele sunt uriaşe. Viaţa oamenilor este diferită în cele două feluri de societăţi, de ţări. Am arătat ieri prin ce diferă cele două feluri de ţări.

Modelul de organizare a unei societăţi este un lucru extraordinar de serios. De organizare depinde funcţionarea şi performanţele societăţii, în final bunăstarea populaţiei. Este suficient să amintim, de exemplu, diferenţa dintre Anglia şi Albania sau dintre Suedia şi Bulgaria. Oricine va fi de acord că diferenţele sunt uriaşe. Viaţa oamenilor este diferită în cele două feluri de societăţi, de ţări. Şi acum să vedem prin ce diferă cele două feluri de ţări.