Sănătatea românilor ca prioritate naţională rămâne doar un slogan electoral, miniştrii Sănătăţii care se succed la putere uitând de legea fundamentală a ţări, fiind preocupaţi mai mult de schimbarea directorilor de spitale şi mai puţin de prevenirea bolilor. Articolul 34 din Constituţia României statuează că dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. În ciuda recomandărilor Constituţiei, aproape 2.600 de copii s-au îmbolnăvit de rujeolă în ultimul an, respectiv din septembrie 2004 până în octombrie 2005. Azi sunt înregistrate cazuri de rujeolă în 31 de judeţe ale ţării şi în municipiul Bucureşti, cele mai multe îmbolnăviri fiind confirmate în judeţele Constanţa - 455 de cazuri, Prahova - 304 cazuri, Bihor - 230 de cazuri şi Bucureşti -185 de cazuri, iar opt copii au murit deja din cauza infecţiei. S-a ajuns într-o astfel de situaţie în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii are obligaţia să vaccineze gratuit, printr-un program naţional, copii cu vârsta între 12 şi 15 luni şi cei peste şapte ani. Primele semne care prevesteau o posibilă epidemie au apărut încă de anul trecut, dar partidele erau ocupate cu campania electorală, aşa că nimeni nu a mai avut timp să gândescă licitaţia de vaccin antirujeolic pentru 2005. Mircea Cinteză, numit ministru al Sănătăţii de noua guvernare, a fost primul care a aflat despre epidemia de rujeolă care a cuprins la începutul anului partea de vest a ţării. Atunci, Ministerul Sănătăţii anunţa că epidemia de rujeolă izbucnită în judeţele din vestul ţării a pornit de la câteva cazuri, numărul lor crescând treptat în perioada octombrie-noiembrie 2004 şi atingând "cote epidemice". În opinia specialiştilor din Comisia de Epidemiologie a MS, o campanie de vaccinare în masă ar fi trebuit să aibă loc în perioada 2002-2003, astfel încât epidemia de rujeolă din 2004-2005 să poată fi evitată. Fostul ministru a fost poate mulţumit că a scăpat cu această declaraţie şi nu s-a mai concentrat pe organizarea licitaţiei. Aşa că vaccinarea nu a mai avut loc, iar licitaţia a fost amânată, având loc abia în toamna anului acesta. Între timp, Cinteză a fost debarcat de la conducerea MS. Noul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu - om de cifre şi nu medic - pare să fi venit la MS cu un singur scop: să facă cu orice preţ "revoluţie în sistem`. Aşa că vaccinarea împotriva rujeolei a rămas şi pentru Nicolăescu un obiectiv secundar. Din acest motiv şi-a văzut liniştit de pachetul celor 14 legi care trebuie asumat de Guvern şi care permite schimbarea directorilor de spitale, consideraţi incomozi. Între timp, rujeola face tot mai multe victime. Acum, Ministerul Sănătăţii caută soluţii şi cere vaccinarea urgentă a copiilor chiar mai mici de un an. Dar cine îşi asumă acum vaccinarea unui sugar, în condiţiile în care în mod normal imunizarea trebuie făcută la un an, nu mai devreme? - se întreabă specialiştii. Medicii spun că în cazuri extreme poate fi administrat vaccinul copiilor sub un an, singurul risc fiind o formă uşoară de pojar. În schimb, rujeola la sugari poate evolua în cele mai grave forme spre bronhopneumonie sau chiarencefalită postrujeolică. Totuşi, vaccinarea antirujeolică a copiilor sub un an şi a celor care au împlinit şapte ani rămâne prima măsură pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeolă şi a complicaţiilor acestei boli. După ce spitalele s-au umplut cu copii bolnavi, MS face precizări: Întrucât se constată o creştere a numărului de cazuri la copiii sub vârsta de vaccinare, adică sub un an, ministerul a solicitat atât comisiei de epidemiologie, cât şi institutelor de sănătate publică regională să analizeze posibilitatea scăderii vârstei de imunizare. Dar până va fi analizată această variantă şi până va începe urgent vaccinarea ar putea trece timp preţios, în care riscurile creşterii numărului de bolnavi este tot mai mare, mai ales după ce elevii vor reveni la şcoală.