Programul Naţional "Exportul românesc 2006" La două săptămâni de la descinderea în Bihor a reprezentanţilor ministerelor care gestionează programul de finanţare nerambursabilă destinată sectorului economic, ieri, la Oradea, a avut loc încă un eveniment important pentru mediul de afaceri din Bihor: lansarea şi dezbaterea Programului Naţional "Exportul românesc 2006". Acţiunea de ieri, desfăşurată în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Bihor, a fost organizată de Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Bihor şi cu Consiliul Judeţean Bihor. Ca oaspeţi, au fost prezenţi Iuliu Winkler - ministru delegat pentru comerţ - MEC, reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Promovare a Exportului - MEC, ai Centrului Român de Promovare a Comerţului, consilierul economic al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, consilierul economic al Ambasadei României la Budapesta. Promovare, dar nu pentru fiecare Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comerţ, a făcut referiri la Strategia Naţională de Export - prima strategie a exportului românesc, document realizat în parteneriat public privat, ca rezultat al colaborării dintre instituţiile statului cu atribuţii în domeniul economic şi mediul privat, iar identificarea sectoarelor cu potenţial la export a determinat realizarea unui plan de măsuri prin care se urmăreşte o creştere susţinută a exporturilor pentru următorii ani. De altfel, Departamentul de Comerţ Exterior a demarat Programul "Exportul românesc 2006", program integrat ce însumează şi urmăreşte stimularea şi creşterea exporturilor în acest an, în special prin dezvoltarea ofertelor judeţene de export. Referindu-se la Bihor, dl Iuliu Winkler a menţionat că din 400 de firme româneşti, doar 8 firme bihorene au participat, în 2005, la târguri internaţionale. O altă "anomalie" este şi faptul că din cele 33 de expoziţii internaţionale la care participarea este finanţată din bugetul de stat, doar una este în domeniul alimentar, ceea ce face grea, sau chiar imposibilă, promovarea peste hotare a intereselor producătorilor români. Şi asta în condiţiile în care bugetul pentru promovarea exporturilor în 2006, prin programul gestionat de Departamentul Comerţului Exterior, este mai mare cu 15 miliarde RON faţă de 2005, ajungând la 196 miliarde RON. Camera de comerţ, alături de agenţii economici Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, Ioan Micula, a remarcat că Programul Naţional "Exportul românesc 2006" trebuie să fie de interes major pentru agenţii economici, întrucât exportul înseamnă competitivitate, recunoaşterea calităţii, iar calitatea este, din punct de vedere al economiei, condiţia supravieţuirii pe piaţă, în special pe piaţa Uniunii Europene. "La temelia strategiei de export trebuie să stea, însă, strategia îmbunătăţirii mediului de afaceri, de sprijinire a agenţilor economici şi de susţinere a proiectelor de interes local, regional şi naţional menite să promoveze şi să dezvolte economia. Fără un mediu de afaceri intern puternic, nu se pot atinge obiectivele propuse" - a menţionat Ioan Micula. Totodată, a reafirmat implicarea Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor pentru sprijinirea proiectelor care se dovedesc benefice pentru oamenii de afaceri bihoreni, a iniţiativelor care să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri din Bihor. Direcţii şi domenii privind exportul Principala provocare pentru comerţul exterior este reducerea decalajului de competitivitate faţă de ţările UE. În acest sens, prin programele de branding de sector şi independent de ele, Departamentul de Comerţ Exterior va susţine mai mult mărcile româneşti de export, desingul industrial românesc, cunoaşterea standardelor de calitate şi susţinerea în certificarea lor. Proiectele de branding reprezintă iniţiative sectoriale de stimulare a unor domenii cu pondere mare la export (confecţii, mobilă), dar şi a domeniilor cu potenţial (vie-vin, IT) - produse purtătoare de cultură, tradiţie, educaţie. Domeniile cu potenţial la export au fost identificate pe 23 de grupe sectoriale: confecţii, mobilă, vin, articole de sticlă şi ceramică, produse chimice, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, construcţii de maşini, echipamente şi componente auto, turism rural, agricultură ecologică, servicii de transport balnear, meşteşuguri, electronică şi eletrotehnică, cultură şi alte servicii emergente reprezentând protecţia mediului, cercetarea, dezvoltarea, certificarea calităţii, transportul etc. Surprinzător, din sectorizarea domeniilor de interes la export lipsesc tocmai produsele agricole şi cele alimentare, deşi România este considerată o ţară cu un imens potenţial agrar. În altă ordine de idei, a surprins "amnezia" consilierului economic al Ambasadei României la Budapesta, Incze Emil, care, deşi făcea apologia expansiunii capitalul maghiar în România, prin intermediul a peste 5000 de companii mixte, nu a fost în măsură să precizeze câte firme cu capital românesc au fost înfiinţate în Ungaria. Oricum, numărul acestora este extrem de mic, poate şi datorită "barierelor tehnice" pe care guvernul maghiar le pune în faţa investitorilor din Europa de Est.