Dacă săriţi peste mese, folosiţi des aspirina, fumaţi mult sau consumaţi alcool, una dintre afecţiunile care vă pot cauza probleme mari este ulcerul gastro-duodenal. Afecţiunea este extrem de periculoasă, mai ales că, în aproximativ 50 la sută din cazuri, prezintă simptomatologie doar în momentul în care apar complicaţiile.

Ulcerele gastro-duodenale (peptice) sunt leziuni la nivelul stomacului sau a mucoasei intestinului subţire superior. Aceste leziuni apar atunci când secreţiile gastrice - care conţin acid clorhidric şi o enzimă numită pepsină - irită şi lezează mucoasa stomacului. Se poate reduce riscul dezvoltării unui ulcer prin controlul sau eliminarea factorilor de risc, cum sunt folosirea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (ca aspirina, ibuprofenul etc.), fumatul, abuzul de alcool, alimentaţia necorespunzătoare (de exemplu, perioade foarte lungi între mese). Există însă şi factori necontrolabili care pot creşte riscul de a dezvolta un ulcer. Aceştia includ infecţia cu Helicobacter pylori, care este cea mai frecventă cauza de ulcer, stresul fizic dat de o boală severă sau traumatism (traumă majoră, dependenţă de un aparat de ventilaţie sau intervenţie chirurgicală), secreţii excesive de acid gastric, ulcer moştenit de la părinţi. Deşi unele alimente sau băuturi nu cresc riscul de a dezvolta un ulcer, ele pot duce la indigestii sau arsuri retrosternale. Acestea trebuie evitate dacă nu sunt tolerate. În  combinaţie cu alţi factori de risc, stresul poate favoriza dezvoltarea unui ulcer peptic.

Dureri şi arsuri

Simptomele specifice ulcerului sunt reprezentate de dureri, sub formă de arsuri sau eroziuni, între regiunea ombilicală şi porţiunea inferioară a sternului, cunoscută popular de „capul pieptului". Câteodată durerea iradiază în spate. Durerea abdominală durează de la câteva minute până la câteva ore şi dispare la administrarea unui medicament antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secreţiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodică, durerea apare şi dispare, perioadele cu simptomatologie alternează cu cele fără simptomatologie. Alte simptome importante sunt lipsa poftei de mâncare şi scăderea în greutate, balonările abdominale şi greaţa după mese, voma după mese, scaun negru (ca smoala sau care conţine sânge roşu-închis în cazul unui ulcer hemoragic). Simptomele ulcerelor duodenale şi gastrice sunt asemănătoare, cu excepţia periodicităţii durerii. Durerea din ulcerul duodenal poate apărea la câteva ore după masă (când stomacul este gol) şi se poate ameliora postprandial. Durerea poate trezi pacientul în timpul nopţii. Durerea în cazul ulcerului gastric poate apărea la scurt timp după masă (când alimentele sunt încă în stomac). Unele ulcere nu prezintă simptomatologie şi sunt cunoscute sub numele de ulcere silenţioase. Ulcerele silenţioase sunt frecvente la persoanele în vârstă, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consumă multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina. Aproximativ jumătate din toate ulcerele nu prezintă simptomatologie, decât în momentul în care apar complicaţiile. Complicaţiile unui ulcer pot fi hemoragia, perforaţia, penetraţia sau obstrucţia tractului digestiv.

Cum poate fi prevenit

Pentru evaluarea simptomelor care sugerează ulcerul peptic pacientul se poate adresa pentru consultaţie la medicul de familie, medicul internist (în specialitatea medicină internă), medicul pediatru (pentru manifestări de ulcer la copii şi adolescenţi). „Pentru reducerea riscului de ulcer peptic, Direcţia de Sănătate Publică Bihor recomandă cetăţenilor evitarea tratamentelor cu Aspirină, Ibuprofenul şi alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Dacă aceste medicamente sunt indispensabile, trebuie administrată cantitatea minimă eficientă şi întotdeauna după masă. Unele AINS au un înveliş (înveliş enteric) care reduce iritarea stomacului. Totuşi acest înveliş nu reduce riscul de a dezvolta un ulcer peptic, dacă aceste medicamente sunt folosite frecvent. Se recomandă consultul medical pentru o reevaluare a tratamentului", se afirmă într-un comunicat al DSP Bihor semnat de directorul Marius Pârcioagă. Se mai recomadă de asemenea consumul moderat de alcool şi evitarea consumului de alcool pe stomacul gol. Fumătorii trebuie să renunţe la fumat. Sunt mai susceptibili la dezvoltarea unui ulcer decât nefumătorii. Şi alimentaţia corectă este un mijloc preventiv şi terapeutic important, în cazul ulcerului, motiv pentru care este recomandată schimbarea frecvenţei meselor (cinci sau şase mese pe zi, mai reduse cantitativ). Se mai recomandă şi mâncarea în linişte şi fără grabă, mestecarea mai bine a hranei, neconsumarea alimentelor prea reci sau prea fierbinţi şi prepararea acestora prin fierbere, înăbuşire sau la grătar, în nici un caz prin prăjire.