Declanşarea unui litigiu presupune, în primul rând, o operaţiune prealabilă fazei de judecată, care se poate derula nu doar în faţă instanţelor de judecată (în actuala legislaţie, obiectul arbitrajului, justiţia privată, fiind mult extins, iar această judecată se deruleză nu în sălile de judecată), mai precis reclamantul trebuie să determine, în primul rând, care este instanţa de judecată care va judeca litigiul.

Nu de puţine ori, în practică, mai precis în sala de judecată ne întâlnim cu situaţii în care persoane fizice sunt executate silit şi aceştia vin şi evidenţiază judecătorului care judecă litigiul, faptul că ei nu au avut niciun fel de raport juridic cu creditorul care a iniţiat executarea silită, ei contractând cu diferite instituţii bancare.

Opinia Curţii Constituţionale cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate.

În data de 29 octombrie a.c., Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi.

În cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019, a fost publicată decizia cu numărul 22 din 2019 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ce face obiectul dosarului nr. 852/1/2019, din 24.06.2019.

În ședința din 14 octombrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare cauză, a soluţionat recursul în interesul legii...

Decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea şi fondator al Spitalului Pelican, dr. Adrian Maghiar, a fost condamnat printr-o sentinţă pronunţată, joi, de Judecătoria Oradea, la doi ani de închisoare pentru ucidere din culpă, cu amânarea aplicării pedepsei pe o perioadă de supraveghere de doi ani.

Prin articolele precedente, care au tratat materia moştenirii fie cea legală fie cea testamentară, am încercat să prezentăm cititorilor, la un mod care să fie cât mai comprehensibil, această parte a dreptului civil extrem de complexă şi de specializată (dacă ne aducem aminte aceste caracteristici au mai fost amintite într-un articol precedent).

După cum bine ne aducem aminte, această serie de articole – moştenirea testamentară - a început prin definirea testamentului, iar odată cu definirea testamentului am aflat faptul că prin intermediul unui testament nu se realizează numai împărţirea patrimoniului succesoral.

Odată cu articolul precedent am prezentat justiţiabililor unele noţiuni generale despre testamentul ca şi act juridic, însă trebuie subliniat faptul că testamentul presupune unele aspecte care sunt mult mai complexe şi care poate vor fi subiectul unor articole viitoare.