În şedinţa publică din data de 17 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reunită în cadrul Completului legal constituit, pentru pronunţarea Recursului în interesul legii, a dispus – „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și stabilește : În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 228 alin.(1) raportat la art.229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal: Fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 228 alin.(1) raportat art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală ”.  După cum bine cunosc cititorii noştrii, această decizie, prin raportare la prevederile cuprinse în cadrul Codului de procedură penală, este obligatorie faţă de toate instantele de judecată naţionale, iar pentru că vorbim despre o hotarâre judecătorească pronunţată în interpretarea unor prevederi legale din cadrul Codului penal, aceasta este obligatorie şi faţă de organele de poliţie şi parchetele naţionale. Conform acestei decizii, acţiunea materială de de furt realizată prin operaţiunea care presupune scoaterea sistemului de siguranţă plasat pe un bun ori ruperea sistemului de siguranţă plasat pe un bun, reprezintă o faptă antisocială reglementată de Codul penal, mai precis infractiunea de furt calificat, care se pedepseşte cu pedeapsa închisoare ad ela unu la cinci ani. Conform prevederilor legale evidenţiate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezintă furt calificat – „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” (articolul 208 aliniatul 1 Cod penal), iar conform articolului 209 aliniatul 1 litera e Cod penal – „Furtul săvârşit în următoarele împrejurări: prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”. Această decizie este una care va produce consecinţe juridice însemnate, întrucăt, în ultima perioadă, deşi nu ne place să recunoaştem, infracţionalitatea a crescut, iar în mod special faptele de furt din magazine, suspecţii fiind acuzaţi exact de această operaţiune materială, furtul prin scoaterea ori ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun, iar prin această decizie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a eliminat orice fel de dubiu cu privire la interpretarea textului de lege şi a stabilit obligativitatea sancţionării unor astfel de fapte antisociale.