Lideri ai maghiarilor din bazinul carpatic s-au întâlnit la Budapesta pentru a-şi coordona mai bine politicile de obţinere a autonomiei. Laszlo Tokes a subliniat că se doreşte coordonarea activităţii politice pentru autonomia acelor comunităţi care s-au rupt de Ungaria şi a căror şansă de supravieţuire ar fi dobândirea autoguvernării în cadrul unui sistem de autonomie.

Independenţa Kosovo a relansat dezbaterea privind autonomia maghiarilor din provincia sârbă Voivodina. Coaliţia maghiară din provincie vrea să beneficieze de o autonomie teritorială în cadrul Voivodinei. Trebuie neapărat menţionat că Voivodina beneficiază de o anumită autonomie în cadrul Serbiei şi ceea ce vor ungurii este, de fapt, o autonomie teritorială în cadrul unei autonomii - ca să vedeţi cum funcţionează mintea ungurului. Adică pe sistemul dacă un cioban ungur se află singur pe o păşune cu niciun suflet pe o raza de kilometri, fiţi siguri că o va pune de o autonomie teritorială. Oile lui fiind ungureşti - nu? -, ele nu se vor lăsa mai prejos şi vor cere autoguvernare în cadrul autonomiei instaurate de cioban, mieii acestor oi dorind, la o anumită vârstă, să obţină şi ele autodeterminarea. Şi dacă nu ajunge teritoriul, atunci fiţi la fel de siguri că vor apărea pretenţii asupra păşunilor asupra cărora oile ungureşti nu au niciun drept. Trebuie menţionat că procentul ungurilor în Voivodina este de puţin peste 14 %, deci o minoritate şi nicio entitate politică condusă de oameni cu toate cele acasă nu ar accepta acest lucru, mai ales că sârbii reprezintă un procent de 70 % din totalul populaţiei provinciei. Imposibil ca sârbii să se facă preş în faţa a 14% unguri şi să le cedeze o parte din teritoriul naţional aşa, de ochi frumoşi, mai ales după experienţa Kosovo. Un alt fapt pe care îl vom preciza este că KMAT - Consiliul autonomiei din bazinul carpatic - care reuneşte toate organizaţiile etnicilor maghiari din bazinul carpatic va cere statelor membre NATO, cu ocazia Summitului de la Bucureşti, să ia în consideraţie eforturile în vederea obţinerii autonomiei. Nou preşedinte al KMAT a fost ales, din partea României, Laszlo Tokes, organizaţia mai cerând, totodată, ca Uniunea Europeană să elaboreze un sistem general de protecţie a minorităţilor naţionale. De asemenea, se arată susţinerea faţă de cererea Consiliului Naţional Secuiesc ca Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să adopte o rezoluţie în favoarea acordării, bineînţeles, a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.