Azi, 9 octombrie, şi mâine, 10 octombrie, va avea loc la Budapesta o reuniune informală a Alianţei Nord-Atlantice, cu scopul de a pregăti summitul jubiliar al Alianţei de anul viitor, organizat în comun de Franţa şi Germania.

Cu ocazia acestei reuniuni informale, sau mai bine zis în contextul desfăşurării reuniunii, ministrul ungar al Apărării a declarat că Georgia şi Ucraina vor primi în luna decembrie invitaţia de a se alătura Planului de acţiune pentru aderarea la NATO (celebrul Membership Action Plan) şi că această reuniune nu prevede nicio acţiune în cadrul Consiliului NATO-Rusia. La discuţiile de la Budapesta vor participa reprezentanţii a 42 de ţări, inclusiv statele candidate Croaţia şi Albania, iar pe agenda discuţiilor un loc important îl ocupă reformarea Alianţei, precum şi misiunile organizaţiei din Afganistan şi Kosovo. Totodată, cu acest prilej, vor avea loc şi lucrările primei reuniuni ministeriale a Comitetului NATO-Georgia, şi asta în contextul în care Alianţa trebuie să ia o decizie privind cererea Georgiei şi Ucrainei de a se alătura Planului de acţiune pentru aderare în luna decembrie. Dacă totul va decurge conform planului, Comitetul NATO- Georgia îşi va deschide lucrările tocmai în ziua în care forţele ruse ar urma să se retragă din teritoriile georgiene, potrivit acordului încheiat după conflict. Declaraţia ministrului ungar al Apărării cum că Georgia şi Ucraina vor primi Planul de acţiune pentru aderarea la NATO pare oricum destul de îndrăzneaţă, mai ales că intervine înaintea dezbaterilor, fiind totodată şi un subiect foarte sensibil din perspectiva viitoarelor relaţii cu Rusia, care nu a făcut niciun secret din faptul că nu agreează deloc aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO, ameninţând nu de puţine ori că se va opune acestei idei print toate mijloacele de care dispune. De nenumărate ori, oficiali ai Moscovei s-au arătat siguri de faptul că Ucraina şi Georgia nu vor primi Planul de acţiune în vederea aderării la NATO şi asta datorită faptului că Occidentul nu va dori să strice relaţiile de cooperare cu o mare putere energetică, aşa cum este Rusia, pentru a aduce în NATO nişte state care oricum au destule probleme şi care nu vor aduce prea multe beneficii organizaţiei. Analizând şi posibilitatea ca NATO să ofere Ucrainei şi Georgiei acest Plan de acţiune, aceiaşi oficiali ruşi au subliniat că în astfel de condiţii Occidentul se va trezi într-o poziţie foarte neconfortabilă în relaţiile cu Rusia, poziţie care va arunca în aer toate sistemele de colaborare, cooperare şi angajamentele existente între Rusia şi Occident, sisteme care au necesitat ani buni pentru a fi implementate, situaţie ce va duce la un nou conflict rece şi poate chiar mai mult, Rusia în aceste condiţii neconsiderându-se responsabilă în niciun fel pentru eventualele situaţii create.