Pe măsura apropierii summit-ului Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord de la Bucureşti, poziţiile dintre SUA şi Rusia rămân în continuare divergente. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a anunţat o vizită „fierbinte" a lui Vladimir Putin la Bucureşti.

Oficialul rus a avertizat că Moscova pregăteşte o ripostă la apropierea NATO de graniţele şi de zona sa de influenţă. De cealaltă parte a baricadei, secretarul de stat Condolezza Rice susţine că decizia asupra unei eventuale extinderi a Alianţei Nord-Atlantice va fi luată în ultimul moment. Acelaşi Dmitri Rogozin a declarat că Moscova nu se aşteaptă la decizii majore adoptate în cursul întrevederilor din cadrul Consiliului NATO-Rusia. Acesta a recunoscut că relaţiile dintre Rusia şi NATO au fost destul de reci în ultima perioadă, însă Moscova aşteaptă şi doreşte un dialog deschis, constructiv şi sincer pe numeroase teme recente care de altfel nu au putut fi rezolvate nici măcar la nivelul diplomaţilor de rang înalt, ele urmând a-şi găsi o soluţionare la cel mai înalt nivel şi anume la nivel de şefi de state. La Bucureşti, este mai mult ca sigur că încă actualul preşedinte rus Vladimir Putin va discuta despre cursa înarmărilor şi asta deoarece tot la fel de sigur este faptul că, fără voia Rusiei, echipamentele grele ale armatei americane vor începe să fie amplasate în apropierea hotarelor ruseşti, iar radarele americane vor începe să scaneze spaţiul aerian rus. Dacă lucrurile vor evolua în această direcţie şi în condiţiile în care Rusia nu se mai consideră limitată de niciun tratat de eliminare a armelor de orice fel, la Moscova se vehiculează un program de răspuns eficient şi mult mai puţin costisitor decât toate planurile americanilor. Un astfel de plan va fi asimetric şi va duce la asigurarea securităţii Rusiei. Cu toate crizele de nervi de la Moscova, secretarul de Stat al SUA, Condolezza Rice, a declarat, la sfârşitul consultărilor cu miniştrii de Externe ai statelor NATO, că au existat discuţii asupra problemelor legate de extinderea NATO şi s-au trecut în revistă progresele Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei, însă deciziile privind invitarea acestora la aderare vor fi luate în cadrul summit-ului de la Bucureşti. Cu privire la acordarea statutului de ţări candidate pentru Georgia şi Ucraina, oficialul american a subliniat că NATO a decis să continue consultările. Interesant că unele state membre NATO şi-au exprimat rezerva cu privire la acceptarea Ucrainei şi Georgiei şi asta pentru a nu supăra Rusia. Unii dintre aliaţi doresc să ofere Ucrainei şi Georgiei un plan de acţiune în vederea obţinerii calităţii de membru.