Recent încheiatul summit NATO a decis, pe lângă aderarea Albaniei şi Croaţiei, şi continuarea eforturilor militare în Afganistan.
NATO a decis ca Afghanistanul să rămână prioritatea numărul 1 pentru organizaţie, adică angajamentul de a susţine o ţară democratică să nu ajungă să se transforme încă o dată într-o bază pentru susţinerea atacurilor teroriste şi a extremismului, care ar duce la destabilizarea regiunii cu consecinţe pentru întreaga comunitate internaţională.

Ca urmare, NATO a decis crearea unei Misiuni de Instruire a NATO în cadrul ISAF, care să supravegheze instruirea la nivel înalt a Armatei şi Poliţiei Naţionale afgane pentru ca, într-un viitor, încă nedefinit de nimeni, să poată administra situaţiile din ţară. O chestiune delicată în cadrul summit-ului NATO a fost respingerea de către Turcia a candidaturii premierului danez Anders Fogh Rasmussen la funcţia de secretar general al Alianţei. Turcii îi reproşează lui Rasmussen sprijinul pe care l-a acordat ziarului danez, care a publicat în urmă cu ceva vreme caricaturile cu profetul Mahommed, acţiune care a stârnit indignare şi proteste de amploare în lumea musulmană. Pentru a dezamorsa situaţia, actualul secretar general Jaap de Hoop Scheffer l-a însărcinat pe premierul italian Silvio Berlusconi să poarte discuţii private cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a-l convinge să accepte numirea lui Rasmussen în funcţia de secretar general al NATO. În final, Turcia a renunţat la obiecţiile sale, iar Rasmussen este aşteptat să-şi ceară scuze lumii musulmane, în legătură cu scandalul caricaturilor referitoare la profetul Mahommed. Se pare că Ankara a primit şi unele promisiuni cu privire la numirea unor oficiali turci în funcţii cheie în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cum ar fi cea de adjunct al secretarului general, cea de reprezentant în Afghanistan al Alianţei şi cea de responsabil pentru dezarmare. În cadrul summit-ului s-a subliniat şi importanţa cooperării cu Rusia, în ciuda tot mai numeroaselor dezacorduri dintre cele două părţi, care ar trebui să vadă cu mai mare claritate că de fapt între ele există mai mult interese comune decât teme de dezacord. Urmează ca, în perioada următoare, Consiliul NATO- Rusia, suspendat după conflictul ruso-georgian din august anul trecut, să-şi reia activitatea şi astfel să fie reluate şi discuţiile privitoare la Tratatul privind forţele convenţionale în Europa sau problema georgiană.