Mai multe zâne bune vor putea fi zărite, vineri, 22 iunie, pe strada Republicii din Oradea, cu prilejul evenimentului intitulat „Sânzienele. Sărbătoarea soarelui. Florile soarelui și lunii”.

Vineri, 22 iunie, va avea loc un eveniment organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, cu ocazia sărbătoririi Sânzienelor „Sânzienele. Sărbătoarea soarelui. Florile soarelui și lunii”, pe strada Republicii din Oradea.

„Acest eveniment are ca scop promovarea obiceiurilor legate de această dată, obiceiuri care încă se mai păstrează pe alocuri de femei și fete tinere”, transmit organizatorii evenimentului.

Pentru promovarea acestei sărbători, „Sânzienele”, Violeta Gherman, Ioana Urs, Lavinia Chifor, Alexandrina Chelu, Flavia Sferle, Andrada Oros și Bianca Popa vor fi prezente pe strada Republicii, începând cu ora 18.00, pentru a împărți materiale tipărite cu privire la obiceiuri și superstiții legate de această sărbătoare a Sânzienelor.

Deoarece data de 24 iunie a fost declarată Ziua internațională a Iei, zi care este strâns legată de cea a Sânzienelor, fetele care vor promova această sărbătoare vor purta costume populare de culoare albă și coroniță din flori de sânziene pe cap.

Totodată, cele șapte „sânziene” vor răspunde la întrebările legate de această sărbătoare tuturor celor care sunt interesați să afle mai multe detalii.

Conform legendelor, Sânzienele sunt nişte femei frumoase care trăiesc în păduri întunecate sau câmpii şi, contrar ielelor, sunt zâne bune. Ele au fost reprezentate adesea înlănţuite într-o horă ce se învârte ameţitor, de unde şi obiceiul „Jocului Drăgaicelor”. Se spune că Sânzienele împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi apără culturile de grindină. Dacă nu sunt sărbătorite aşa cum se cuvine, se supără şi pot stârni din senin vijelii şi grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor”.

Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug. Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.