Sala de Consiliu a Universității din Oradea a găzduit, la finele săptămânii trecute, Conferinţa internaţională cu tema „Evreii din Europa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: noi documente, mărturii şi abordări”, la care au participat universitari și cercetători din România și de peste hotare.

 

Dacă persecuţia nazistă a evreilor a început în 1933, uciderea lor în masă a avut loc în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Germanii şi colaboratorii lor au avut nevoie de patru ani şi jumătate pentru a omorî şase milioane de evrei. Nu a fost nicio scăpare. Criminalii nu erau bucuroşi doar cu distrugerea comunităţilor, ei au vizat fiecare evreu care se ascundea şi au vânat fiecare fugar. Păcatul de a fi evreu era atât de mare, încât fiecare dintre ei trebuia să moară: bărbatul, femeia, copilul, responsabilul, dezinteresatul, renegatul, cel sănătos şi cel creativ, cel bolnav şi cel leneş, toţi trebuiau să sufere şi să moară, fără nicio păsuire, fără speranţă, fără vreo posibilă salvare, fără nicio şansă de alinare.

Un procent semnificativ al comunităţii evreieşti din România a fost distrus în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deportarea şi uciderea sistematică au fost aplicate evreilor din Basarabia, Bucovina şi judeţul Dorohoi. Transnistria, partea din Ucraina ocupată aflată sub administraţie românească, a fost folosită ca un imens spaţiu pentru uciderea evreilor.

În anul 1944, aproximativ 30.000 de evrei din Bihor au fost deportați la Auschwitz și Birkenau de autoritățile horthyste, instalate în nord-vestul țării după Dictatul de la Viena. Doar 2.000 de evrei s-au mai întors în țară, dar cei mai mulți dintre aceștia au ales să emigreze în Israel. În acest moment, comunitatea evrească din Oradea, care cu câteva decenii în urmă reprezenta aproape o treime din populaţia oraşului, formând cea mai mare comunitate evrească din Transilvania, nu depăşeşte 600 de suflete.

Cea de-a cincea conferință internațională despre istoria evreilor din Europa s-a desfășurat în perioada 18-19 octombrie, fiind organizată de Universitatea din Oradea, Centrul de Cercetare a Istoriei Evreilor „Eva Heyman”, Departamentul de Istorie și Universitatea „Paul Valery” Montpellier 3 (Franța), Centrul de Cercetări Interdisciplinare  de Științe Socio-Umane și Sociale, în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România, Comunitatea Evreilor din Oradea, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România (București), Centrul de Istorie a Evreilor și Iudaistică „Dr. Alexandru Șafran” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Consiliul Județean Bihor, Muzeul de Istorie al Evreilor din Oradea și Asociația Culturală „Crișana”.

Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat: dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valery” Montpellier 3 (Franța), Felix Koppelmann, președintele Comunității Evreilor din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. Ioan Mang, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, prof. univ. dr. Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării în cadrul Universităţii din Oradea, prof. univ. dr. Viorel Faur și prof. univ. dr. Antonio Faur, directorul Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”.