În acest an, Paştile catolic va fi sărbătorit pe 23 martie, iar Paştile ortodox, pe 27 aprilie. Cele două biserici creştine folosesc două calendare diferite, începând din anul 1582, când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocşi au rămas la calendarul Iulian.

Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reală a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox. Ortodocşii urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice. O primă încercare de uniformizare a datei sărbătoririi Paştilor în toată lumea creştină a avut loc în anul 325, la iniţiativa împăratului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea a adoptat practica bazată pe calculul datei Paştilor care se reducea la următoarele norme: Paştile se va sărbători întotdeauna în prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvara; când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare. De-a lungul timpului, au existat şi alte încercări de a "sincroniza" Paştile. Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul să fie recunoscut în funcţie de observaţiile astronomice, luând în consideraţie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea. Dar până acum, nu s-a dat curs acestei înţelegeri.

Duminică, vor sărbători Paştile: romano - catolicii, reformaţii, baptiştii maghiari, evanghelicii - lutherani şi unitarieni. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor, în urma recensământului efectuat în 2002, în Oradea erau: 23.206 romano-catolici, 33.800 - reformaţi, 1.500 - baptişti maghiari, 304 - evanghelici lutherani şi 231 - unitarieni.