Marți, 19 iunie, de la ora 17.00, în Sala Mare a Primăriei din Oradea, Alina Mungiu-Pippidi a susținut o conferință pornind de la volumul său - „În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”, apărut la Editura Polirom, în traducerea Ioanei Aneci. Întâlnirea cu orădenii a fost moderată de universitarul orădean Mihai Maci.

 

Alina Mungiu-Pippidi a analizat două sute de țări contemporane, un mare număr de studii de caz istorice și șapte țări care au evoluat spre o bună guvernare în timpurile noastre (Estonia, Georgia, Chile, Uruguay, Botswana, Taiwan şi Coreea de Sud), pentru a răspunde la două întrebări: De ce unele societăți reușesc să controleze corupția, astfel încât aceasta să fie doar o excepție, pe când alte societăți rămân sistematic corupte? Cine a reușit să evolueze de la o societate coruptă sistematic la una transparentă și responsabilă, și cum poate fi emulat acest exemplu?

În opinia sa, „Cu cât o țară este mai săracă, cu atât este mai ușor de exploatat”, Alina Mungiu-Pippidi a subliniat faptul că dintre cele șapte țări care au evoluat spre o bună guvernare în vremurile noastre, Coreea de Sud este cel mai bun exemplu de succes.

„Schimbarea trebuie să vină de la noua generație, din Universități... Oamenii dau mită, în mare măsură, de nevoie. Nu mai dați mită, dacă nu vi se cere. Oamenii trebuie să schimbe o lume, pentru că e în interesul lor”, a afirmat, printre altele, politologul. Conferința a fost urmată de un dialog cu publicul și de o ședință de autografe.

Alina Mungiu-Pippidi s-a născut la 12 martie 1964, la Iași. Doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, este o personalitate academică recunoscută peste hotare, cu peste 2.000 de citări academice, dar şi activist din anul 1989 al societăţii civile din România, iniţiatoare a Contractului cu România şi a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004) şi fondatoare a României Curate (2010). În paralel a dezvoltat o carieră academică, fiind în prezent profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetare dedicat bunei guvernări, fiind frecvent invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi LSE. Este preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi consultant pentru mai multe instituţii şi guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum şi pentru Banca Mondială, NATO şi FMI. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: „A Tale of Two Villages” (CEU Press, 2010), „Ottomans into Europeans” (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi „Românii după ’89” (Editura Humanitas, 1995). La Editura Polirom au apărut, între altele: „Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti” (1998), „Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu” (2000), „Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român” (cu Gerard Althabe, 2002), „De ce nu iau românii premiul Nobel” (2012, 2014) şi „Tranziţia. Primii 25 de ani” (cu Vartan Arachelian, 2014).