În 1993, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite stabilea pintr-o rezoluţie că, în fiecare an, pe data de 22 martie să se sărbătorească Ziua Mondială a Apei. În aceste condiţii, anual, una dintre agenţiile Naţiunilor Unite este nominalizată ca fiind responsabilă pentru propunerea şi promovarea unei teme, sub coordonarea Comitetului Administrativ pentru Resursele de Apă.

În ultimii ani, de pildă, au fost abordate o serie de tematici care subliniază atenţia pe care comunitatea mondială o acordă acestei resurse vitale pentru civilizaţie - apa: "Apa pentru oraşe însetate" (1996), "Apa la nivel mondial: este suflicientă?" (1997), "Apa pentru Secolul XXI" (2000), "Apa pentru dezvoltare" (2002), "Apă pentru viitor" (2003), "Apa şi dezastrele" (2004), "Apa pentru viaţă" (2005), "Apa şi cultura" (2006). În 2007, tematica Zilei Mondiale a Apei a fost "Managementul deficitului de apă": Anul acesta, tematica este "Să păstrăm aele curate", în contextul în care utilizarea apei a crescut într-un ritm de două ori mai mare decât creşterea populaţiei în decursul ultimului secol şi, deşi nu există un deficit global de apă ca atare, un număr din ce în ce mai mare de regiuni suferă în mod cronic din cauza lipsei apei. Până în anul 2005, 1,8 miliarde de oameni vor locui în ţări sau regiuni cu un deficit de apă absolut şi două treimi din populaţia globului pot fi supuse unor condiţii de stres din cauza deficitului de apă. Situaţia va fi exacerbată, din cauza schimbărilor climatice şi dezvoltării zonelor urbane în contextul creşterii rapide a populaţiei, fapt ce pune o mare presiune asupra resurselor de apă, dar şi a curăţeniei apelor.
În România, în ultimele decenii, zonele cele mai afectate de secetă au fost cele din sudul ţării, cu aspecte excesive pentru zona Olteniei, Dobrogei şi, parţial, centrul Moldovei. În Bazinul Hidrografic Crişuri, dar mai ales în judeţul Bihor acest fenomen nu a cunoscut manifestări puternice. Cu toate acestea, în ceea ce privesc irigaţiile se impune respectarea bunelor practici în agricultură.
De reamintit că în judeţul Bihor lungimea cursurilor de apă este de 2920 km însumând peste 230 de cursuri de apă (permanente sau nepermanente). Cele 29 de acumulări şi baraje, de pe raza judeţului Bihor înmagazinează peste 125 milioane mc de apă. Printre acumulările din judeţ amintim: Leşi, Tileagd, Lugaş, Uileacu de Criş şi Cefa. Lungimea totală a digurilor care protejează judeţul este de 320 km, din care 89 km sunt apărate de mal.