Jocul piramidal Caritas a debutat la Cluj şi s-a extins rapid, în perioada 1991-1994, în toată ţara, întrucât promitea investitorilor multiplicarea de opt ori a sumei investite. Caritas a rulat, în perioada funcţionării, peste 1.257 miliarde de lei de la deponenţi, o parte dintre ei reuşind să-şi înmulţească banii. Au existat însă şi situaţii dramatice, unii oameni, victime ale propriei naivităţi, şi-au vândut apartamente şi terenuri în speranţa îmbogăţirii rapide. Sute de bihoreni şi-au încercat norocul la Caritas, depunând la vremea aceea chiar sute de mii de lei, pe care au încercat, apoi, timp de vreo zece ani, să îi recupereze. După mai multe procese şi recursuri, pentru păgubiţi există, totuşi, o speranţă. Zece ani de procese Ani la rând, bihorenii care şi-au pierdut banii la Caritas au aşteptat ca să li se facă dreptate, sperând, la fiecare termen al procesului intentat societăţii din Braşov, că îşi vor recupera măcar o parte din bani. Curtea de Apel Oradea a dat, în anul 2002, câştig de cauză celor 256.400 de români care s-au constituit părţi civile în procesul de faliment, hotărând ca toţi aceştia să primească înapoi suma depusă stabilită în funcţie de rata inflaţiei. Numai că păgubiţii, nemulţumiţi de sumele care urmau să le primească, au făcut recurs şi după alte procese şi redeschideri ale dosarului, procesul se mută la Braşov. 96 de bihoreni s-au constituit părţi civile în procesul de faliment al SC Caritas SRL, cu cereri de despăgubire, suma cerută fiind de 2.382 de ori mai mare decât cea depusă în urmă cu zece ani. Sumele revendicate de bihoreni sunt între zeci de milioane şi miliarde de lei, toate despăgubirile românilor ridicându-se la nu mai puţin de 73.000 miliarde lei. Sentinţă favorabilă În 18 octombrie 2004, Tribunalul Comercial Braşov judecă în Camera de Consiliu, cu uşile închise, procesul de falimentare a societăţii Caritas. În urma şedinţei, păgubiţii primesc sentinţa: la data de 12 ianuarie 2005, va fi afişată prima listă a celor care îşi vor primii banii, urmând ca, după vânzarea de către o firmă lichidatoare a tuturor bunurilor care au aparţinut societăţii, să se stabilească suma pe care o va primi fiecare deponent. Decizia Tribunalului Braşov a fost de natură să aducă o rază de speranţă păgubiţilor, dar, în acelaşi timp, le-a ridicat acestora mai multe semne de întrebare. De exemplu, unii orădeni se întreabă de ce cazul Caritas sau cel al păgubiţilor "Dacia" sunt aduse în discuţie doar din patru în patru ani, în preajma alegerilor, are sau nu decizia instanţei de a face cu presiunile exercitate asupra ţării noastre de Uniunea Europeană şi, nu în ultimul rând, cum vor fi stabilite despăgubirile? Ultima şansă pentru păgubiţii Caritas Trecând peste toate aceste întrebări, deponenţii speră că, de data aceasta, vor reuşi să îşi recupereze banii investiţi. Pe lângă cei care s-au constituit părţi civile în procesul de faliment, există mulţi alţi oameni care nu au făcut cereri pentru a intra în posesia despăgubirilor. Toţi aceştia o mai pot face până la data de 17 decembrie 2004, prin depunerea unui dosar la Tribunalul Braşov. Acesta trebuie să conţină o cerere de înregistrare a creanţelor în care să se arate numele şi prenumele depunătorului, adresa exactă, suma pretinsă, dacă petentul a depus ori nu o cerere la Judecătoria Oradea. Solicitantul trebuie, de asemenea, să achite o taxă de timbru în valoare de 342.000 lei şi să anexeze copii ale chitanţelor de depunere, dosarul putând fi trimis instanţei şi prin poştă. Cei care nu vor îndeplini aceste condiţii, şi deci nu se vor constitui parte civilă, vor fi înlăturaţi de la masa credală, pierzând astfel orice şansă de a intra în posesia banilor.