Discuţii aprinse, ieri, la Palatul Baroc, unde Asociaţia "Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor", în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor şi Muzeul Ţării Crişurilor Oradea (MTC), au organizat o nouă întâlnire având ca temă prezentul şi viitorul instituţiei muzeale orădene. Subiectul discuţiei a fost proiectul tehnic şi de amenajare interioară a Muzeului Ţării Crişurilor, proiect care, de peste două luni, este expus în holul muzeului spre a fi cunoscut de toţi orădenii şi nu numai.

"Nouă ne pasă!" - sloganul întâlnirii
Profitând de numărul mare de personalităţi prezente la discuţii, Ligia Mirişan, preşedintele Asociaţiei "Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor", a avertizat: "Nu putem rămâne indiferenţi la situaţia în care se află muzeul la ora actuală!", adăugând că, în acest moment, situaţia instituţiei muzeale orădene este puţin incertă, dificilă chiar. În cuvântul său, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, a ţinut să precizeze însă că dezbaterea în cauză se leagă strict de proiectul tehnic şi de amenajare interioară a muzeului, proiect care, de peste două luni, este expus în holul instituţiei. "Să ne aducem aminte de câteva etape care ţin de efortul nostru de a scurta cât mai mult starea de provizorat a Muzeului Ţării Crişurilor", a spus Chiriac, făcând o cronologie a retrocedării Palatului Baroc şi a stabilirii noului sediu al MTC.

Cronologia retrocedării Palatului Baroc
În 1990, a fost prima solicitare pentru retrocedarea Palatului Baroc. Şase ani mai târziu, s-a declanşat procesul pentru anularea folosinţei gratuite de către Statul Român a Palatului Baroc, proces iniţiat de Episcopia Romano-Catolică de Oradea. În martie 2005, miniştrii Culturii şi Apărării se deplasează la Oradea cu scopul de a găsi o soluţie imediată pentru noul sediu al muzeului. Clădirea vizată era fostul sediu al Garnizoanei Oradea, care corespundea nevoilor instituţiei atât ca dimensiuni, cât şi ca amplasament, fiind ea însăşi un monument de arhitectură. În urma vizitei, s-a decis transferul clădirii principale a Garnizoanei în vederea devenirii acesteia sediu al muzeului. "Este adevărat că a fost luată în discuţie şi varianta unui edificiu nou pentru muzeu, variantă propusă de noi, şi care să fie rezultatul unui concurs internaţional, dar, avându-se în vedere lipsa unor terenuri adecvate, timpul scurt avut la dispoziţie, fazele de organizare a concursului şi costurile pe care le-ar fi implicat, s-a decis, în unanimitate, că Garnizoana este soluţia potrivită pentru a deveni sediu al muzeului", a precizat Chiriac.

Chirie condiţionată de cedarea unor spaţii
Mai trebuie spus că în 9 iulie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a anulat folosinţa gratuită a Palatului Baroc de către Statul Român. O lună mai târziu, era încheiat acordul dintre CJ Bihor şi Episcopia Romano-Catolică, prin care MTC, contra unei chirii de 1 euro/mp, putea rămâne în Palatul Baroc până la data de 30 august 2008. "Această chirie a fost condiţionată de cedarea unor spaţii Episcopiei Romano-Catolice de Oradea", a precizat Chiriac. Tot în august 2005, în şedinţa Consiliului Judeţean Bihor, au fost trecute în folosinţă gratuită a muzeului clădirea principală din cadrul fostei Garnizoane (corpurile A şi A1), respectându-se astfel decizia Guvernului ca edificiul în discuţie să aibă doar calitatea de muzeu şi, de asemenea, ideea autorităţilor judeţene de a contura în acea zonă din Oradea un centru cultural-ştiinţific al municipiului.

În 30 august, a expirat acordul
La începutul lui ianuarie 2006, s-a decis închiderea muzeului pentru a pregăti patrimoniul de transfer în noul sediu stabilit, care urma să intre în cel mai scurt timp în proiectare şi reparaţii de urgenţă. Aşadar, în acel an, s-au reparat învelitoarea şi şarpanta acoperişului clădirii Garnizoanei, valoarea fiind de aproximativ 23 miliarde lei vechi. În aprilie-mai 2007, a fost finalizată licitaţia pentru Proiectul tehnic şi de amenajare interioară, după ce prima licitaţie a fost amânată din motivul participării doar a unei firme. Câştigător a fost "Proiect Bihor", valoarea fiind de aproximativ 650.000 euro, fără TVA. Anul acesta, pe 30 august, a expirat acordul încheiat între CJ Bihor şi Episcopia Romano-Catolică de Oradea, prin care muzeul stătea în chirie în Palatul Baroc, urmând ca după o lună să înceapă negocierile între conducerea actuală a CJ Bihor şi Episcopie pentru prelungirea acordului de găzduire a muzeului în Palatul Baroc.

"Avem credinţa că situaţia se va rezolva în respectul patrimoniului şi a specialiştilor muzeului, fără compromisuri care să pericliteze starea bunurilor culturale deţinute (400.000 de piese de patrimoniu)", a concluzionat Aurel Chiriac, considerând că este nevoie stringentă ca muzeul să revină în circuitul instituţiilor de acest fel, naţionale şi europene, cu demnitatea şi profesionalismul pe care şi le-a dovedit în timp, încheind astfel starea de provizorat a acestuia.