De ziua de vineri, 13, se leagă tot felul de superstiţii. Există oameni care refuză până şi să iasă din casă într-o astfel de zi. Comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată înregistrează cele mai mici vânzări, iar agenţiile imobiliare şomează. Temerile legate de această zi le pot stârni multora zâmbete. Şi, totuşi, ele sunt adevărate boli, menţionate până şi în tratatele de psihiatrie. În termeni medicali, frica de vineri, 13 se traduce prin termenul "paraskavidekatriaphobia". Norocul este că, în acest an, avem parte doar de două zile de vineri cu data de 13, din care de una am scăpat în luna februarie. Paraskavidekatriaphobia "Paraskavidekatriaphobia" reprezintă numele fobiei de această zi. Se spune că, o dată ce ai învăţat să pronunţi acest nume, eşti ca şi vindecat. Fără a da nume, medicii psihiatri recunosc că şi în Oradea trăiesc oameni cu această frică. Este vorba de persoanele care au păţit ceva rău într-o astfel de vineri. Unii dintre aceştia au ajuns chiar să nu mai iasă din casă într-o astfel de zi. În vremurile de demult, vinerea trecea drept cea mai bună zi a săptămânii, pe temeiul că e guvernată de planeta Venus, simbol al dragostei şi al norocului. În schimb, o dată cu răspândirea creştinismului, vinerea a prins, încet-încet, chipul unei zile mai puţin faste. Legenda spune că Adam şi Eva ar fi muşcat din fructul păcatului într-o zi de vineri şi că tot într-o zi de vineri s-ar fi pornit şi potopul. Iisus a fost crucificat tot vineri, după ce, la "Cina cea de Taină", au fost rânduiţi 13 meseni, ultimul sosit fiind Iuda. De-acolo s-a şi născut, de fapt, superstiţia conform careia, dacă la o masă stau 13 oameni, primul care se ridică va pieri până la sfârşitul anului. Superstiţii de tot felul Veacuri la rând, marinarii au refuzat să ia drumul apelor vinerea, această temere a lor existând chiar şi în secolul XX. De altfel, studii de specialitate arată că, vinerea, numărul celor care călătoresc cu autobuzul şi trenul este cu mult mai mic decât în restul săptămânii. Pe de altă parte, fiori le-a stârnit dintotdeauna celor mai slabi de înger şi numărul 13: vrăjitoarele din antichitate se adunau în grupuri de câte 12, cu diavolul pe post de cel de-al 13-lea invitat. În unele ţări, nu există etajul 13, iar casele nu sunt numerotate cu această cifră. Nici europenii nu s-au lăsat mai prejos. Italienii, de pildă, au eliminat numărul 13 dintre cele extrase la jocurile de loterie, în vreme ce în Franţa s-a înfiinţat o firmă specializată pe furnizarea de invitaţii de ultim moment la petreceri, pentru ca amfitrionii să nu fie puşi în situaţia de a se trezi pe cap cu 13 comeseni. Până şi în Marea Britanie, la licitaţia rochiilor de seară ale prinţesei Diana, organizată cu puţin înainte de moartea sa, din catalog a lipsit exponatul cu numărul 13. Blestemul templierilor Una dintre cele mai picante explicaţii ale spaimei pe care europenii o au faţă de ziua de vineri, 13, este legată de moartea ultimului Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor Templieri, Jacques de Molay. Acesta a fost ars pe rug (alături de Geoffroy de Charnay), în piaţa din faţa Catedralei Notre Dame, pe 13 martie 1314, într-o zi de vineri. Legenda spune că, în momentul în care hainele i-au fost cuprinse de flăcări, Jacques de Molay ar fi strigat: "Te chem pe tine, rege Filip al IV-lea! Te chem pe tine, Papa Clement al V-lea! Te chem pe tine, primule-ministru Guillaume de Nogaret! Vă chem să apăreţi în faţa Tribunalului Domnului în cel mult un an, începând de azi. Să fiţi blestemaţi până la a 13-a spiţă!". E lesne de imaginat spaima trăită de martorii incidentului după ce blestemele lui Molay au început să prindă viaţă. Regele a căzut de pe cal şi a murit. Papa şi-a pierdut viaţa în urma unor necazuri intestinale, iar primul-ministru s-a spânzurat. Toate astea, înainte de a se încheia anul invocat de mai-marele templierilor. Năravuri proaste Ideea că fobiile sunt dobândite de pe urma unor modele comportamentale ori a unor evenimente neplăcute este acceptată de o mare parte a psihologilor. Fobiile sunt privite ca rezultat al unor experienţe prost învăţate, în cadrul cărora ceva relativ inofensiv este asociat cu ceva neplăcut. Din cauza acestei asocieri, un obiect inofensiv sau un loc absolut neutru poate ajunge să genereze frica şi să fie privit cu groază. De regulă, spaima se extinde atunci când obiectele şi locurile în cauză prezintă trăsături comune: cineva care a rămas blocat în lift la serviciu ajunge să se teamă de orice lift sau cel care a fost muşcat de un câine riscă să simtă teama faţa de toţi câinii. Dominaţi de spaima zilei de vineri, 13, oamenii au găsit tot felul de metode, care mai de care mai ciudate, prin care să alunge ghinionul, cum ar fi: să se plimbe în jurul casei de 13 ori, să-şi atârne pantofii la fereastră, să doarmă cu o oglindă sub pernă în zilele de vineri, 13 etc. Pierderi în comerţ Există mai mult superstiţii legate de această zi. Astfel, se spune că navigatorii au ghinion, iar vapoarele lansate la apă se scufundă, că cei care pleacă în călătorie n-au noroc, nu e indicată consumarea laptelui şi a ouălor, iar cine se mută în casă nouă sau îşi schimbă slujba nu va avea parte de ele mult timp. Conform datelor existente, la nivelul judeţului trăiesc circa 50 de persoane care suferă de fobia de vineri, 13, toţi fiind diagnosticaţi. În domeniul comerţului, se pierd miliarde de lei într-o astfel de zi. Cele mai mari pierderi le înregistrează comercianţii de case, de automobile şi cei de bunuri de folosinţă îndelungată, deoarece oamenii se feresc să cumpere astfel de obiecte într-o zi de vineri, 13. De asemenea, scad şi încasările CFR-ului şi ale altor societăţi de transporturi.