Cine nu ştie să dialogheze să plece acasă, nu să ne scoată pe noi din casă. Acesta este esenţa mesajului transmis ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a lansat ieri critici acide la adresa clasei politice. Numărul 1 din fruntea BNR a declarat că politicienii vor afla curând că pe pieţele financiare "gura bate fundul", singura soluţie fiind dialogul, care ar trebui să domine discursul politic, iar cine nu îl stăpâneşte să plece, fără a avea pretenţia să-i scoată pe ceilalţi din casă.

"Folosesc cuvintele unui foarte bun prieten al României, personalitate în lumea finanţelor, care mi-a spus chiar aşa: «Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi?» (...) Aşa judecă lumea, şi nu trebuie uitat că lumea aceasta este formată din pieţe de unde România ia sume importante ca să-şi finanţeze deficitul bugetar şi ca să merg mai departe pentru a plăti salarii, pensii. Deci, aici nu e vorba de o joacă a BNR şi de o interferenţă. Aici este vorba de a trasmite semnale foarte clare că această ţară trebuie să meargă înainte, instituţiile trebuie să-şi facă datoria (...) Fiecare trebuie să-şi facă datoria, iar în materie de finanţe internaţionale, atenţie, şi în finanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, şi îl bate rău de tot. Şi nu avem nevoi de aşa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm", a spus Isărescu. El a arătat că BNR îşi face datoria, caută să obţină profit şi să achite la buget 80% din această sumă, care-l ajută pe ministrul de Finanţe Florin Gerogescu să-şi îndeplinească obiectivele. "Nu pot să spun mai mult pentru că suntem neutrii politic, dar trebuie să spunem societăţii româneşti realitatea. Şi realitatea este aceasta: depindem de pieţele internaţionale şi ele te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea şi pe costurile de finanţare, inevitabil. Şi e greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografică, din imagine şi cât vine din ce se întâmplă pe plan intern", a spus guvernatorul BNR. Isărescu a adăugat că BNR speră ca dialogul să fie cel care să domine viaţa politică în următoarea perioadă. "Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă şi să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute şi să găsească soluţii la situaţia actuală. Politicienii trebuie să se aşeze la masă şi să găsească soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum v-am spus, o primă faţă. Mă opresc aici să nu capete alte conotaţii (...)", a conchis Isărescu.

Defecţiunea atragerii de bani europeni

Eşecurile repetate ale guvernelor de a absobi fonduri comunitare au cauzat un "defetism", instalat şi la nivelul opiniei publice, că România nu poate atrage bani europeni, extrem de periculos pentru viitorul economiei, întrucât stimularea economisirii grevează consumul. "Tot la riscuri este o reducere semnificativă a fluxurilor de capital adresate noilor state ale UE, iar în cazul nostru o situaţie care ne îngrijorează, şi anume că în ciuda acestei evidenţe România nu reuşeşte să atragă mai multe fonduri comunitare. Dimpotrivă, s-a instalat un fel de defetism, extrem de periculos, împărtăşit până la nivelul opiniei publice, că banii aceia oricum nu vin. Spun că este extrem de periculos pentru că asta pune sub semnul întrebării întrega strategie de dezvoltare a României", a declarat Mugur Isărescu. Şeful BNR a arătat că aderarea la Uniunea Europeană a fost gândită în contextul în care România va contribui cu numerar la bugetul comunitar, iar pentru o contribuţie de o unitate urma să primească bani europeni de 2-3 unităţi. "După 2007 acest lucru trebuia să fie prioritar. Nu doar că apare această duplicitate, guvernele spun că este o prioritate, dar în realitate această prioritate nu se simte în cifre. Dar încet-încet s-a încetăţenit ideea că noi nu putem să absorbim fondurile comunitare. Este inacceptabilă această atitudine. Am vrut să o subliniez pentru că era şansa noastră", a comentat Isărescu. Dincolo de faptul că fondurile europene reprezintă "bani ieftini", oficialul BNR a arătat că România nu are economisire internă suficientă care să compenseze fluxurile externe de capital privat. "Iar dacă stimulăm în continuare economisirea, cum s-a întâmplat, grevăm asupra cererii de consum. Şi, în consecinţă, toată aceea idee că să stimulăm consumul... păi cu ce să-l stimulezi când lumea economiseşte. Lumea şi corporaţiile economisesc mai mult din diverse motive, inclusiv datorită faptului că băncile stimulează economisirea ca să se balanseze ele (...) Rezolvarea la această problemă majoră, esenţială pentru creşterea de durată a României, era legată de absorbţia banilor comunitari", a conchis Isărescu.