Citind Almanahul „Virtus Romana Rediviva”, editat sub egida societății cultural-științifice „Virtus Romana Rediviva” de la Cluj, (redactor şef prof. univ. dr. Ironim Marțian), gândul mă duce la cărările  spre straturile adânci ale conștiinței, la memoria generațiilor cuprinsă într-o  unică filă  de calendar: 1 Decembrie 1918 (…).

Din urzeala trecutelor vremi, se sloboade glasul amintirilor, presărând momente din hronicul  neamului nostru, și simți cum pământul  acesta întinde  brațul prietenesc, celor care zidesc Țara; iar vocea domnului  prof. univ. em. dr. Ironim Marțian, profundă și frumos modulată și vorbele calde, cad ca și ploaia pe holda înverzită, alături de vorbele colaboratorilor acestei publicații, oferind cititorului o  adevărată „Salbă  a Salbelor” (pornind de la salba poetului Vasile Alecsandri) (…). „Virtus Romana Rediviva” este o publicație cu adevărat frumoasă – atât exteriorul, cât și interiorul, adresându-se  oamenilor școliți, cercetării pedagogice și științifice din care oricine are de învățat.

Temele abordate de personalități ale culturii noastre, care redau atmosfera unor  vremuri îndepărtate, conduc cititorul spre  izvorul originalității culturii naționale, descoperind acest izvor, în orientarea spre popor și sat, în bogăția umană și etnografică autentică și străveche, a omului din popor. Poporul este valoare în sine spune Ion Breazu, iar A.P.Alexi spune: „Avem trebuință  de opuri originarie din toți ramii de știință și arte și cu  deosebire din ramii artei poetice”. Astfel de oameni sunt conștienți de locul pe care-l ocupă cultura populară în zugrăvirea realității.

Tezaurele de moravuri – datinile noastre frumoase, sunt smaralde scumpe care compun diademe națiunii noastre, iar creațiile poeților noștri, factor de unitate spirituală.

Promovând problemele de educație și îmbogățire spirituală, atât de necesare la nivel  individual și social, cititorul este stăpânit  de îndemnul de a cultiva valorile neamului nostru fiindcă „Noi suntem urmașii legiunilor romane, nu suntem un popor oarecare. Noi avem Roma în numele nostrum”. Iosif Vulcan a subliniat aspectul social  al creațiilor populare în Cuvântarea  ținută la  adunarea Astrei de la Năsăud în ziua de 8 august 1870, apărută în Familia nr. 33-35 din 1870 sub titlul „Cântecele haiducești”. Să nu uităm că „poezia  populară este  oglinda simțămintelor  unui popor”.

Pământul strămoșesc a dat oameni care au purtat în suflet Lumina și a căror viață a ars pentru binele țării, eternizând clipe ale existenței  neamului nostru în pagini memorialistice, pentru toate timpurile ce au să vie. Filele almanahului „Virtus Romana Rediviva” cuprind gândirea unor personalități proeminente ale culturii noastre. Se cuvine să amintim doar câțiva  laureați năsăudeni  și bistrițeni originari  și asimilați: George Coșbuc,  Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Vasile Scurtu, Dumitru Protase, Tudor Drăganu Teodor Tanco, Simeon Florea Marian,  Grigore Moisil, Ana Vaida etc.

La pagina 51, prof. univ. em. dr. Ironin Marțian  spune: „Mai mare bucurie am încercat  la aflarea veștii  că matematicianului  dr. Gheorghe Pleș, pentru cele trei volume ale lucrării  Școlile Năsăudului (1635 - 2015) Editura Napoca Star, Cluj-Napoca 2016 (I), 2017 (II), 2018 (III), îi fusese conferit  Premiul Constantin  Rădulescu Motru al Academiei Române, purtând numele marelui  filosof și psiholog  român  (1868-1957), fost președinte al instituției (1938-1941), în data de 12 decembrie 2019.

În cadrul Ședinței Plenare, sub conducerea președintelui înaltului for cultural-științific, Academicianul Ion Aurel Pop și în prezența academicianului  Emil Burzo, președinte de Onoare al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, premiul i-a fost înmânat de academicianul Alexandru Surdu, șeful secției de Filozofie, Teologie, Psihologie  și Pedagogie. Prin urmare a fost încadrată valoarea și voluminoasa  lucrare în domeniul Pedagogie, așa cum Teza sa de doctorat „Modernizarea curricumului matematic pentru  profilul liceal umanist și colegiul de institutori (sub coordonarea prof.univ.dr.  Miron Ionescu de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, 2004) este, trebuie să fie, încadrată în domeniul interdisciplinar numit Științe ale Educației.

Societatea  Virtus Romana Rediviva din Cluj este, alături  de alte societăți culturale, un focar de păstrare și cultivare a limbii și culturii naționale, îndemnându-ne să aducem un frumos omagiu și o sfântă  rugăciune, picurând  pe undele  timpului  o lacrimă pentru  acești părinți, privind  mereu spre cerul ca un lan albastru, sădit cu grâu de stele.

Activitatea oamenilor de cultură, colaboratori ai acestei publicații, contribuie la cunoașterea trecutului cultural, la cultivarea limbii și îmbogățirea  patrimoniului spiritual, învățându-ne  să binecuvântăm pământul pe care ne-am născut, și să lăsăm această carte deschisă  celor de azi și celor de mâine, care vor aprecia  și vor prețui  comorile acestui pământ ca făcând parte din  patrimoniul național, valorificându-l  sub aspectul utilității economice, cât și a unor implicații  culturale.

Îmi exprim sentimentul de recunoștință și prețuire, pentru munca laborioasă a domnului prof. univ. em. dr. Ironim Marțian, în arta cultivării cuvântului frumos al limbii și implicarea în actul cultural, oferind un model educativ, necesar îndrumării adolescenților și nu numai, în munca de autoeducație.

Cele mai frumoase gânduri și admirație  pentru colaboratorii almanahului Virtus Romana Rediviva, pentru creațiile poeților, care fac dovada  înțelegerii juste a locului pe care îl ocupă opera de creație în viața  unui popor: „Opera de creație este o medalie pentru un popor. Ne-a fost dat să luminăm cu floarea noastră un colț de pământ. Dacă am reușit înseamnă că eforturile  noastre n-au fost zadarnice” (dixit Lucian Blaga) – poetul de la Lancrăm  care descindea aici, în Țara Năsăudului, de la Lisabona, exclamând, nu fără emoție: „Acesta e adevăratul meu spațiu mioritic!”.

Prof. Paraschiva  CĂRBUNAR

Membră a Ligii Scriitorilor români – Filiala Cluj