La jumătatea lunii ianuarie primesc un telefon, mă uit pe ecran, un număr necunocut, butonez și aud o voce de român din Ungaria...

„Domnule profesor David, sunteți invitat de Autoguvernarea românilor din Ungaria să participați la sărbătoarea românilor din Ungaria, care va avea loc în data de 26 ianuarie 2019, în orașul Jula, vă rog să ne confirmați dacă puteți veni, dar vă rugăm să ne aduceți și soliști de muzică populară pentru a cânta la sărbătoarea noastră”.

Confirm pe loc, voi participa și voi fi însoțit de trei, patru soliști de muzică populară consacrați. Iau legătura imediat cu colaboratoarea mea, eleva Bianca Popa, de la Liceul de Artă, care a fost definită de mai mulți academiceni din Academia de Științe din Republica Moldova: ,,Cartea de vizită a României”,  și cu mămica ei, le rog să mă însoțească la Jula, primesc pe loc acordul și le mulțumesc.

Apoi o sun pe distinsa doamnă a cântecului românesc, Florica Ruja Florica, care răspunde pozitiv, ba mai mult mai aduce două colege, pe doamna Viorica Bradea și Cornelia Covaciu. Înainte de a vorbi de sărbătoarea românilor din Ungaria, pentru cititorii mei din cotitidanul Crișana, care mă sună deseori la telefon sau mă opresc pe stradă și mă îndeamnă să scriu mai mult pentru că scrierile mele îi bucură, am să spun că legăturile mele cu Ungaria și ungurii sunt mult mai vechi.

Aceste legături le am de la tata, care, înainte de Unirea cea mare de la 1 decembrie 1918, a fost slugă la un grof din Jula. Când a plecat, îl chema Găvrilă, iar când s-a întors, îl chema Gabor. În 1970, am trecut granița pe urmele tatălui meu, am găsit acolo și alți consăteni care nu mai știau limba română, o vizită plină de peripeții (dar despre aceste povești adevărate, altădată). La Sărbătoarea românilor din Ungaria au contribuit 70 de sponsori din 23 de localități unde mai există populație românească care au autoguvernări naționale românești. Au mai participat pensionarii de la Clubul românilor din Jula, de la Școala generală românească din Letea, Bătania, Chitighaz, Liceul românesc Nicolae Bălcescu, salariați de la Centrul de informare român din Jula, episcopul Bisericii Ortodoxe din Ungaria, Preasfinția Sa Siluan, precum și consulul nostru Florin Vasiloni. La Sărbătoarea românilor din Ungaria a participat și o formație de muzică populară din județul Arad, cadre didactice de la Universitatea Vasile Goldiș din Arad. De asemenea, acțiunea s-a bucurat de prezența prof. Laura Ienei David, de la Școala gimnazială Oltea Doamnă, responsabil proiect ,,Prietenie fără frontiere*, încheiat în parteneriat cu Liceul românesc Nicolae Bălcescu din Jula, unde a donat 700 de cărți pentru biblioteca liceului. Solistele noastre din Bihor au fost la înălțime cu vocea lor caldă, încântând sufletul nostru mare românesc. A fost o mare sărbătoare românească a românilor din Ungaria, un semn al regăsirii neamului nostru și ca lumina să strălucească între cele două țări vecine, bucurând sufletul românilor din Ungaria. Stăpânele scenei au fost bihorencele noastre, îmbrăcate în costume populare românești de o aleasă frumusețe.

Cântecul românesc exprimă măreția unui neam frumos, de unde s-a răspândit civilizația în Europa, cânt venit din adâncul istoriei noastre milenare, tăria unui neam mândru, viguros, de unde derivă datoria noastră sfântă să cântăm mereu biruitori cântecul sfânt românesc, să ne fie dragă țara unde ne-am născut, uitând o clipă de aceia ce, pe nedrept, hulesc țara din interior și din afară. Frumoasele noastre cântece populare vorbesc despre mândria de a fi român, care s-a manifestat încă în urmă cu peste 2000 de ani, când Menandru ne amintește despre Davos (Dacul), care se mândrea că face parte din neamul geților, iar părintele istoriei Herodot spunea despre strămoșii noștri ,,că sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci”, iar marele poet latin Horațiu spunea că dacii ,,se pricep mai bine ca toți la aruncarea săgeților”.

Vă îndemn, dragi români, treceți granița cât mai des în Ungaria, în localitățile unde mai sunt puțini români, vizitele noastre îi vor ajuta să ducă mai departe graiul nostru strămoșesc, de care niciodată nu ne-am lepădat, nestrămutați în simțiri, îi vom ajuta pe frații noștri români să-și păstreze sfânta identitate de român. Mândria de a fi român ne șoptește mereu în suflet să cântăm biruitor cântecul de veșnicie al neamului nostru, iubirea și păstrarea tradițiilor noastre naționale.

Pentru participarea la această mare sărbătoare românescă de la Jula, ne-a mulțumit vicepreședintele autoguvernării pe țară a românilor din Ungaria, Iuhas Tiberiu, Preasfinția Sa Siluan, Episcopul Bisericii Ortodoxe din Ungaria, Florin Vasiloni, consulul României la Jula, distinsa doamnă director prof. Maria Gurzău de la Liceul Nicolae Bălcescu.

Cântul și frumosul românesc vine din suferința, din lupta de secole și speranța unui neam vrednic ce are dreptul la lumină, la respect în Europa și în lume. Dacă vrem să avem o țară mândră și demnă, este de datoria noastră Sfântă de a o iubi și apăra de vrășmășiile tot mai violente, atât din interior, cât și din exterior.

În timp ce progresul tehnic merge înainte în progresie geometrică, conștiința mondială a omenirii este în regres în progresia aritmetică. Unde sunt marii intelectuali ai omenirii să ducă lumea pe o cale dreaptă, profund umană?

Doamne ajută!