În luna octombrie a acestui an, Banca Cooperatistă Izvoru Ştei a sărbătorit împlinirea a 55 de ani de la înfiinţare. Momentul aniversar a fost marcat printr-o Adunare Festivă, desfăşurată la Casa de Cultură din Ştei, la care a fost prezentă conducerea Băncii Centrale Cooperatiste Creditcoop, în frunte cu preşedintele acesteia, dr. Adrian Morar, dar şi 14 directori generali, conducători ai celor mai mari bănci cooperatiste din ţară, membri ai Comitetului Consultativ al Creditcoop. De asemenea, la adunarea festivă au participat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, şi fostul deputat Mihai Bar, cei care au sprijinit cauza cooperativelor de credit în momentele dificile, precum şi reprezentanţi ai administraţiilor locale din zonă. 

"Această aniversare ne prilejuieşte multe motive de mândrie şi, mai ales, ne dă dreptul să vorbim despre banca noastră, despre istoria şi oamenii ei. Printr-o generoasă şi curajoasă iniţiativă a unor oameni simpli, dar destoinici,  Cooperativa Izvorul ia fiinţă la data de 17 decembrie 1957, în adunarea populară din Bunteşti. Organizată în localul şcolii generale, îşi alege un consiliu de conducere format din 5 persoane, avându-l în frunte pe Gheorghe Nica, ţăran din Bunteşti. Este încadrat un contabil-casier în persoana lui Ioan Cioarsă, cel care cu adevărat a vegheat şi s-a preocupat de dezvoltarea acesteia pe mai târziu. Se constituie un fond social în suma de 8.000 lei. Sediul se stabileşte într-o camera de 2/2 m din incinta Primăriei Bunteşti, unde funcţionează până la 15 septembrie 1973, când sediul este mutat la Ştei, odată cu reînfiinţarea cooperativei de consum, avandu-l ca preşedinte pe Dumitru Lucuţa", a menţionat preşedintele Băncii Cooperatiste Izvoru Ştei, ec. Miron Horgiu. La 1 octombrie 1975, fuzionează cu Cooperativa de Credit Beiuş, mutându-şi sediul la Beiuş, iar preşedinte este ales Nicolae Gavra. La 31 decembrie 1985 se desprinde de Cooperativa de Credit din Beiuş, preluând 49% din patrimoniu şi stabilindu-şi sediul în Ştei, preşedinte fiind reales Nicolae Gavra. În luna martie 1989, la cooperativă este descoperită o fraudă de peste 400.000 lei, comisă de casiera de atunci, care a fost condamnată penal. Măsurile organizatorice generate de frauda comisă au făcut ca la conducerea cooperativei să fie ales preşedinte Ioan Mateiaş, economist, noul director al I.C.C. Ştei, iar contabil şef este numit ec. Miron Horgiu. "Perioada ce a urmat a fost una dintre cele mai prospere pe care le-a cunoscut cooperativa. Indicatorii economici au crescut aproape exponenţial", susţine ec. Miron Horgiu.

Pe locul doi în ţară

Acesta a amintit că în anul 1996 Parlamentul României a adoptat Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit, lege ce a declanşat reorganizarea şi restructurarea cooperaţiei. În spiritul acesteia, ec. Miron Horgiu este ales preşedinte al cooperativei, iar contabil şef este numită ec. Florica Popa. La 27 octombrie 1998 este dat în folosinţă sediul Agenţiei Vaşcău, la 28 decembrie 1998 - sediul Agenţiei Sudrigiu, la 31 mai 1999 - sediul Agenţiei Drăgăneşti, iar la 30 septembrie 1999 - sediul central din Ştei. "La finele anului 1996, rezultatele economice situează cooperativa din Ştei pe locul doi în România, iar în 1998 pe locul trei", a precizat preşedintele Băncii Izvoru. Cooperativa de Credit Izvoru şi-a continuat consolidarea, iar la sfârşitul anului 2003 a fost premiată pentru cel mai mare grad de atragere a membrilor asociaţi, dar şi pentru cel mai mare capital social din ţară. La 1 octombrie 2008, fuzionează, în calitate de unitate absorbantă, cu băncile cooperatiste: Crişul Negru Beiuş, Crişul Tinca si 1 Decembrie Ceica, unităţi absorbite. Sediul social este la Ştei, director general fiind aprobat ec. Miron Horgiu, iar director general adjunct ec. Floare Fărcuţ. Contabil şef este numită ec. Cristina-Monica Matei. "În urma acestei restructurări, Banca Cooperatistă Izvoru Ştei număra peste  11.000 de membri, iar capitalul social al băncii s-a ridicat la 3.167.400 lei, fiind clasificată, la finele anului, pe locul doi pe ţară între băncile cooperatiste din reţeaua CREDITCOOP. Raza de activitate a băncii s-a mărit considerabil, alcătuită fiind din patru oraşe, 32 de comune şi 143 de sate. În toate acestea operează cinci agenţii - Beiuş, Vaşcău, Sudrigiu, Tinca şi Ceica, şi patru puncte de lucru situate în Cociuba Mare, Batăr, Holod şi Dobreşti, deservite fiind de 40 de salariaţi. Numai aşa a fost posibil să fim cei mai apropiaţi de membrii noştri, să-i deservim la ei acasă, să le satisfacem interesele financiare şi bancare. Avem peste 3.600 beneficiari de credite, credite ce vizează în primul rând dezvoltarea producţiei agricole, vegetale şi animale, dar şi credite pentru amenajarea şi consolidarea locuinţelor, a construcţiilor noi, precum şi credite de consum de interes social şi familial", a mai menţionat ec. Miron Horgiu.

Încrederea, capitalul cel mai de preţ

Acesta a precizat că după multe demersuri şi insistenţe, sprijiniţi de Cornel Popa, pe atunci senator de Bihor, prin Banca Izvoru se pot plăti subvenţiile destinate producătorilor agricoli. "Prin unităţile noastre pot fi achitate facturile de energie, gaz, telefonie fixă şi mobilă, de apă şi canal. Suntem pe mai departe tot mai interesaţi de lărgirea gamei de servicii pe care le punem la dispoziţia membrilor interesaţi. De altfel, această apropiere de membrul asociat constituie atuul nostru, oferindu-ne posibilitatea de cunoaştere şi de apreciere reciprocă. Încrederea, în opinia noastră, este capitalul cel mai de preţ cu care se poate lăuda o bancă. Poate tocmai de aceea ţinem să împărtăşim bucuria şi satisfacţia noastră cu toţi membrii asociaţi, cu toţi salariaţii noştri, al căror aport este incontestabil la obţinerea acestor rezultate.  Toate acestea odată cu modernizarea şi perfecţionarea  activităţii bancare. Dispunem de 27 de salariaţi licenţiaţi, specialişti pe domenii, pe probleme, care au o practică suficient de mare ca să-i califice astfel", susţine ec. Miron Horgiu, care a adăugat că banca pe care o conduce se poate mândri cu cele mai mici restanţe, cele mai puţine credite neperformante din tot sistemul bancar din Romania, deoarece "am ştiut cui li se pot da banii cu împrumut, câţi să le dăm şi cum să-i dăm. Faptul că suntem lângă oameni, faptul că îi cunoaştem înseamnă mult în actul de creditare. La toate aceste afirmaţii stau mărturie premiile pe care le-am dobândit în ultimii trei ani:  Premiul l pentru ,,Cel mai mare capital social" şi premiul l pentru ,,Cea mai bună performanţă bancară".

Reţeaua Creditcoop, înfiinţată acum 150 de ani

Preşedintele Consiliului de administraţie şi Director general al Băncii Centrale Cooperatiste Creditcoop, dr. Adrian Morar, ne-a precizat că băncile cooperatiste bihorene Izvoru Stei, Dacia Oradea şi Stejaru Marghita sunt afiliate la Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop şi fac parte din reţeaua acesteia alături de alte 44 de bănci cooperatiste. "Reţeaua Creditcoop este singura reţea de bănci cooperatiste autorizate de BNR. Aceste bănci cooperatiste sunt continuatoarele cooperativelor de credit tradiţionale, înfiinţate cu mulţi ani în urmă şi care îşi au propria lor istorie. Cooperaţie de credit există în toată lumea, sub forme diferite. Unele foarte evaluate, cum ar fi cele din Canada, Franţa, Germania, Olanda, Spania, Cehia şi Ungaria. Deci, cooperaţia de credit este specifică şi societăţilor moderne, nu numai celor mai puţin dezvoltate", susţine directorul general. În România, primele forme ale cooperaţiei de credit au apărut în urmă cu mai bine de 150 de ani, mai exact în anul 1851, când a luat fiinţă prima bancă populară din Ardeal, în ţinutul Bistriţei. "În 1895, Cooperaţia din România devine membră fondatoare a Alianţei Cooperatiste Internaţionale, cu sediul la Londra, alături de Anglia, Franţa, Italia şi Belgia. În 1903, este promulgată Legea băncilor populare săteşti şi a Casei lor centrale. Din păcate, în anul 1948,  cooperativele de credit îşi încetează activitatea, în baza unei hotărâri a Consiliului de Miniştri, fiind reînfiinţate abia în 1954. În 1990, este promulgat Decretul Lege nr. 67 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi de credit, iar în 1996 Parlamentul adoptă Legea nr. 109 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit. În 2000 Guvernul emite Ordonanţa de Urgenţă nr. 97 privind organizaţiile cooperatiste de credit, iar în 2002 Parlamentul adopta Legea 200 pentru aprobarea O.U.G. 97/2000. În baza acesteia, în urma unor documentaţii tehnico-bancare şi a unor verificări foarte exigente, Reţeaua cooperatistă Creditcoop primeşte autorizaţie de funcţionare din partea BNR. Creditcoop Casa Centrală devine membră a Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. În anul 2006, Guvernul  României adoptă OUG nr. 99 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, iar în 2007 Parlamentul, prin Legea 227, o aprobă şi modifică", a precizat preşedintele Adrian Morar. Acesta a mai menţionat că OUG 97/2000, deşi recunoscută ca unul dintre cele mai importante acte normative ce a restructurat sistemul cooperaţiei de credit din România, a avut şi părţile ei negative. Cu sprijinul unor deputaţi din Parlamentul României, ca Mihai Bar şi Cornel Popa, conducerea Creditcoop, alături de conducerea cooperativei Izvorul Ştei, a reuşit iniţierea şi apoi amendarea acestei ordonanţe prin Legea 200/2002, în folosul sistemului de credit tradiţional. Preşedintele Adrian Morar a precizat că este important să se ştie că 98% din activitatea băncilor cooperatiste este dedicată persoanelor fizice. Creditele acordate au o valoare medie de 4.500 lei şi sunt bine garantate. "Întotdeauna am avut în intenţie diversificarea produselor noastre de creditare, iar o extindere a activităţii pe segmentul IMM este posibilă în viitor", susţine dr. Adrian Morar. În ceea ce priveşte Banca Izvoru, preşedintele Băncii Centrale Creditcoop a apreciat activitatea desfăşurată de aceasta, menţionând că, alături de băncile Dacia Oradea şi Stejarul Marghita, se numără printre cele mai bune din reţeaua cooperatistă. "În ultimii ani, Banca Izvoru a avut rezultate uimitoare, având grijă de banii oamenilor. A reuşit să strângă mii de membri cooperatori, pentru că domnul Miron Horgiu a ştiut să se înconjoare de oameni de nădejde", a afirmat dr. Adrian Morar. Acesta i-a înmânat preşedintelui Băncii Izvoru o cupă prin care a premiat activitatea desfăşurată de Banca Cooperatistă Izvoru Ştei în cei 55 de ani de la înfiinţare.

În finalul Adunării Festive, directorul general al Băncii Cooperatiste Izvoru Ştei, Miron Horgiu, a premiat şase elevi, care s-au remarcat a fi cei mai buni la învăţătură din raza sa de activitate. De asemenea, a decernat Diploma de Onoare celui mai în vârstă veteran de război din judeţul Bihor, Atanase Paşca, din Sighiştel,  la împlinirea venerabilei vârste de 101 ani.