Averea în terenuri a Universităţii din Oradea intră la apă. Contractul prin care Parcul Dendrologic din Gurahonţ (Arad) a fost dat în 2003 în administrarea Universităţii, prin Facultatea de Protecţia Mediului, a fost anulat de Consiliul Local Gurahonţ. Motivul invocat de consilierii locali este „încetarea de drept a dreptului de administrare" ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de către instituţia orădeană. Pierderea acestei baze de cercetare şi practică survine după ce Universitatea a pierdut alte 120 ha de teren, suflate de Primăria Oradea pentru realizarea Parcului Industrial Eurobusiness şi este pe cale să piardă şi terenurile Centrului de Practică din Carei.

În 4 noiembrie rectorul Cornel Antal a semnat Decizia 1551 prin care numeşte o comisie de predare-primire a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar din Parcul Dendrologic „Arboretumul Sylva" din Gurahonţ, folosit pentru practica studenţilor silvicultori, exploatări forestiere şi ingineria mediului. „Am dat respectiva decizie, deoarece am pierdut un prim proces cu Primăria Gurahonţ. Noi i-am dat în judecată pentru că nu au mai vrut să prelungească contractul cu noi, pentru administrarea Parcului Dendrologic", ne-a spus rectorul Antal. Acesta a adăugat că predarea inventarului şi a mijloacelor fixe s-a impus deoarece vrea să scutească Universitatea de posibile neplăceri viitoare. Consiliul Local din Gurahonţ a votat în 19 ianuarie o hotărîre propusă de şase consilieri locali prin care a decis să nu mai colaboreze cu Universitatea din Oradea din cauza „neîndeplinirii obligaţiilor Universităţii", obiectivul fiind într-o situaţie „necorespunzătoare". Totodată, se recunoaşte că există o altă ofertă de preluare a parcului, fără a o nominaliza. Respectiva ofertă de preluare vine însă de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş" Arad, rectorul Aurel Ardelean făcând un loby decisiv pentru preluarea parcului. Hotărârea este atacată în justiţie, pe fond cerându-se anularea hotărârii CL Gurahonţ nr.5/2011, cu solicitarea suspendării executării ei până la soluţionarea cauzei. Instanţa arădeană se pronunţă întâi asupra suspendării, respingând solicitarea părţii orădene, astfel că parcul cu tot inventarul trebuie predat proprietarului, CL Gurahonţ. „Am făcut deocamdată tot ce am putut, procesul continuă pe fond. Pentru păstrarea acestui fond dendrologic s-a zbătut extrem de mult decanul Vasile Bara, care a avut numeroase întâlniri cu primarul din Gurahonţ, dar în final consilierii au votat altfel, deşi acolo s-au realizat investiţii de către noi", ne-a declarat rectorul.

Un parc unicat în Europa

Parcul Dendrologic „Arboretumul Sylva" este aşezat pe malul stâng al Crişului Alb, fiind populat cu specii de arbori şi arbuşti aduşi de pe tot globul pământesc. Are o suprafaţă de 12,8ha şi este traversat de Valea Honţişorului. Este un parc unicat în Europa prin speciile care populează aici. Parcul a luat fiinţă în 1965 prin devotamentul ing. Ştefan Eusebiu, însă la origini se pare că stă „Grădina lui Borosbeny", fostul proprietar al acestui domeniu. Aproximativ 5 ha erau gospodărite de Facultatea de Protecţia Mediului, restul, de Ocolul Silvic Gurahonţ.

Antecedente imobiliare păguboase

Universitatea orădeană are nu mai puţin de 19 procese pe rol în instanţă pentru lămurirea situaţiei imobiliare a terenului Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă. Încă din 2004 Staţiunea Pomicolă a fost transmisă prin lege Universităţii, însă, în lipsa unei hotărâri de Guvern, prin care să poată prelua terenurile, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Astfel că, din cele 350 de ha iniţiale, suprafaţa s-a redus constant, o parte din suprafeţe fiind luate prin procese de revendicare, altele, prin inginerii imobiliare. Din 2004 atât conducerea Universităţii, cât şi cea a Facultăţii de Protecţia Mediului au făcut nenumărate cereri pentru adoptarea unei hotărâri de Guvern pentru a putea prelua suprafeţele, însă Guvernul Tăriceanu nu a dat curs solicitării. Abia după ce Ilie Bolojan, fost secretar general al Guvernului Tăriceanu, a câştigat alegerile pentru Primăria Oradea, lucrurile au început să se mişte, dar nu în favoarea Universităţii. În 7 octombrie 2008 apare OUG 105/2008, prin care 120 de hectare treceau din administrarea Staţiunii Pomicole în administrarea Consiliului Local Oradea, în vederea dezvoltării unui parc industrial, una din temele forte din campania lui Bolojan. Ulterior apare şi mult aşteptata HG 1087/ 2008 prin care Staţiunea Pomicolă a fost preluata prin absorbţie de către Universitatea din Oradea cu toate drepturile, dar mai ales cu obligaţiile şi datoriile staţiunii. Astfel, Universitatea primeşte 26 de hectare şi o datorie de 24 de miliarde de lei vechi. „Eu nu am vrut să preiau Staţiunea din cauza datoriilor. De acolo s-a furat la greu, dar datoriile s-au adunat pe staţiune şi nu puteam încărca Universitatea cu aşa ceva", spune rectorul. Acesta reaminteşte că, în momentul preluării celor 120 de ha de către municipalitate, primarul Ilie Bolojan a promis stingerea datoriilor în cotele procentuale aferente terenurilor preluate de fiecare instituţie, dar acest lucru nu s-a mai realizat.

Portăreii bat la uşă

Fiscul însă nu a uitat de cele 24 de miliarde datorate. Aşa că a somat Universitatea să plătească datoria Staţiunii, ameninţând-o cu excutarea silită. Astfel s-a ajuns la un nou proces cu Administraţia Finanţelor Publice. Pentru a pune în ordine harababura în care se află prinsă Universitatea, a fost angajat un jurist expert pe probleme imobiliare, dar procesele se derulează extrem de lent, iar averea imobiliară se subţiază rău de tot. Cât de curând Universitatea ar putea pierde terenurile de la Centrul de practică Carei (judeţul Satu Mare), folosite tot pentru practica şi cercetarea Facultăţii de Protecţia Mediului, revendicate atât de către MApN cât şi de administraţia locală a municipiului sătmărean.