În urmă cu câteva zile, se lansa la Primăria Oradea unul dintre cele mai noi proiecte transfrontaliere, al cărui obiectiv principal era promovarea turistică a judeţelor Bihor şi Hajdu-Bihar. Proiectul "Aventură, odihnă, distracţie - Promovarea ofertei turistice a judeţelor Hajdú-Bihar, Bihor" îşi propunea să realizeze o amplă campanie de promovare a celor două regiuni pe toate căile, de la broşuri la mass-media sau internet. O iniţiativă lăudabilă, care, însă, pare să avantajeze, mai degrabă, partea maghiară în detrimentul judeţului Bihor.

Având sloganul "Două ţări - un scop - succes comun", proiectul îşi propune dezvoltarea turismului judeţelor Bihor Hajdu-Bihar prin lansarea pe piaţă a unor pachete cu oferte turistice. Proiectul, în valoare totală de 510.000 euro, este finanţat din fonduri europene, fiind iniţiat de Consiliul Judeţean din Hajdu-Bihar, având ca parteneri Primăria municipiului Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor. Pentru promovarea celor două judeţe, responsabilii de proiect au editat şapte broşuri, au alocat un buget pentru participarea la diferite târguri de turism şi a fost creat site-ul www.bihar-bihor.eu în şapte limbi. Iniţiativa este lăudabilă, însă modul în care obiectivele turistice ale judeţului Bihor sunt reflectate în spaţiul virtual lasă mult de dorit.

Dezinformare prin omisiune

Site-ul, funcţional de câteva zile, este structurat pe şase categorii: Monumente, biserici, locuri cultice; Artă populară, turism rural, gastronomie; Băi, terapii-wellness, turism activ; Locaţii pentru întâlniri comerciale, conferinţe; Locuri de cazare şi restaurante; Parcuri protejate, parcuri zoologice. Trecând peste formulările forţate - "locuri cultice", "locaţii" -, site-ul dezavantajează net partea română. La primul domeniu, "Monumente, biserici...", la judeţul Hajdu-Bihar sunt prezentate 105 monumente, în timp ce în judeţul Bihor abia au fost identificate doar 46 de astfel de monumente. În plus, mai toate monumentele din Bihor sunt ilustrate cu informaţii sumare şi cu cel mult 2-3 imagini. Astfel, clădirea Primăriei Oradea este prezentată în patru ipostaze, la fel şi Cetatea Oradea, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bihor. În schimb, Bazilica romano-catolică este prezentată de două ori, o dată în limba maghiară, când informaţiile sunt însoţite de cinci poze, şi o dată când se aminteşte de Complexul Baroc romano-catolic. De asemenea, frumuseţea Teatrului de Stat Oradea este susţinută de doar trei poze. În schimb, Teatrul Csokoni din Debreţin se bucură de o prezentare bogată, din toate unghiurile, atât din exterior, cât şi interior, fiind utilizate 19 fotografii. Pentru ilustrarea frumuseţii Casei Consiliului Judeţean Hajdu-Bihor s-a apelat la 17 imagini digitale, iar pentru Piaţa Kossut s-au folosit 15 fotografii. Oferta părţii maghiare pare să exceleze şi la capitolul "Artă populară, turism rural, gastronomie", unde măiestria preparării cârnaţilor Csabai în perechi este dovedită prin 75 de imagini digitalizate postate pe site. În schimb, talentul bihorenilor în fabricarea pălincii este ilustrat doar prin două fotografii! Cu toate că avem printre cele mai frumoase costume populare din ţară, cei care s-au ocupat de site abia au găsit trei fotografii pentru a reflecta această realitate.

Băile Felix cu lumina stinsă

În ce priveşte turismul balnear, Băile Felix se "bucură" de o promovare ce se realizează prin trei fotografii, Băile 1 Mai - două poze, Ştrandul Ioşia şi Ştrandul Municipal - două poze. Cea mai nouă investiţie din Bihor în domeniul turistic, Pârtia de la Vârtop, inaugurată la începutul anului, beneficiază de o prezentare foarte sumară şi e ilustrată la fel: cu trei poze. În schimb, Băile Termale şi de „Revelaţii" Hungarospa din Hajdúszoboszló, la secţiunea Băi, terapii-welness, turism activ se bucură de o prezentare dublă, iar pentru ilustrarea frumuseţii acestui obiectiv turistic s-au utilizat 34 de poze.

Un site făcut de mântuială

Cei mai nemulţumiţi par să fie reprezentanţii hotelurilor şi locurilor de cazare şi de organizat conferinţe şi evenimente din România. Mai toţi patronii bihoreni ai acestor spaţii s-au arătat indignaţi de realizarea acestui site. "Când accesezi site-ul, noi avem postate doar trei poze, ei, foarte multe. Se aduce o atingere părţii române. Consider că modul în care a fost manageriat de partea română este tendenţios. Se face reclamă pozitivă părţii maghiare. Puteam să găsim şi pentru Bihor imagini mai multe. Noi avem mult mai multe şi mult mai vechi monumente istorice. Ei ne acuză pe noi, hotelierii, că suntem conservatori şi că nu le-am trimis fotografii. Dar toţi să fi fost atât de rezervaţi? Cred că site-ul a fost făcut de mântuială sau din birou", ne-a declarat Florian Serac, manager de la SC Turism Felix.

Una pe faţă, două pe dos

În schimb, coordonatorul programului spune că s-au făcut toate diligenţele pentru includerea lor în acest catalog. "Noi ne-am rugat ca aceste hoteluri şi restaurante să ne ofere informaţii şi poze. Însă nu am primit răspunsuri de la ei", ne-a declarat Bokor Agota, care a adăugat faptul că site-ul este încă în construcţie. Solicitând informaţii despre cei care au realizat site-ul şi despre costurile acestuia, Agota Bokor a refuzat să răspundă. "Nu o să mă justific în faţa dumneavoastră", a precizat Agota Bokor, care uită că în joc sunt peste 500.000 de euro bani acordaţi de Uniunea Europeană.

Dacă nu noi, cine?!

Dacă operatorilor de turism li se poate imputa o oarecare vină pentru această lipsă de vizibilitate, în acelaşi timp coordonatorii români - în speţă Consiliul Judeţean Bihor, care a cofinanţat proiectul - nu s-au arătat nici ei preocupaţi să promoveze acele obiective turistice care aparţin Statului Român, cum ar fi peşterile, traseele turistice, rezervaţiile naturale. Pentru Gheţarul Focul Viu de la Padiş, peşteră ce adăposteşte al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară, nu s-au găsit decât două fotografii. Şi exemplele ar putea continua la nesfârşit.

"Partea maghiară este liderul de proiect, noi suntem doar parteneri. Noi am contribuit cu o cofinanţare de 500 de euro pentru realizarea site-ului. Vom analiza situaţia. Cum partea maghiară gestionează site-ul, probabil îşi permit o promovare mai agresivă", ne-a precizat Dumitru Voloşeniuc, vicepreşedintele CJ Bihor.