Prefectura Bihor a decis să se implice în cazul clădirilor cerute spre retrocedare de Ordinul Premostratens şi de Biserica romano-catolică. Astfel, împreună cu Primăria municipiului Oradea, reprezentanţii Instituţiei Prefectului au început strângerea de documente pentru a demonstra că respectivele imobile aparţin, de fapt, statului român. Săptămâna trecută, Ioan Câmpan, consilier în cadrul Prefecturii Bihor, s-a deplasat la Bucureşti, la Autoritatea Naţională pentru reconstituirea proprietăţii, unde a purtat discuţii despre situaţia a trei clădiri din municipiul Oradea cerute spre retrocedare. Mai exact, este vorba de imobilul în care funcţionează acum Ambulatoriul de Specialitate, fostul sediu al Spitalului de Boli Infecţioase şi clădirea Colegiului Naţional "Mihai Eminescu". Deşi în nici unul dintre cele trei cazuri autoritatea naţională nu a dispus, încă, retrocedarea imobilelor, cel de pe Bulevardul Magheru, în care a funcţionat Spitalul de Boli Infecţioase, a fost evacuată deja. "Clădirea de pe Magheru a foat evacuată, nu retrocedată. Dosarul privind cererea de restituire este încă în lucru, la Bucureşti, nefiind dispusă retrocedarea. Spitalul a fost evacuat de dr. Sonia Drăghici, directorul Spitalului, la ordinul directorului DSP, Rittli Ladislau", a declarat Ioan Câmpan. Prefectul Ilie Bolojan a precizat că a cerut conducerii DSP să prezinte un raport scris în care să motiveze decizia de evacuare a Spitalului de Boli Infecţioase. "Fiecare trebuie să-şi asume răspunderea pentru ceea ce face pe durata deţinerii funcţiei. Dacă din raport rezultă că evacuarea nu este justificată, vom propune sancţionarea directorului DSP", a menţionat Bolojan, care a mai adăugat că solicitările de restituire a celor două imobile sunt discutabile. "Clădirile au aparţinut statului maghiar, iar conform Tratatului de la Trianon, acestea au fost preluate de statul român", a menţionat prefectul de Bihor. În ceea ce priveşte clădirea Colegiului Naţional "Mihai Eminescu", consilierul Ioan Câmpan a precizat că, în acest moment, împreună cu reprezentanţii municipalităţii, a început strângerea de documente care să ateste faptul că aceasta aparţine statului român şi nu Ordinului Premostratens. "Trebuie clarificat înscrisul din cartea funciară din 1948, privind naţionalizarea clădirii. E greu să convingem comisia naţională că adnotarea din 1948 nu are sens. Nu este normal ca statul român să-şi naţionalizeze clădirile. La comisie va trebui să prezentăm documente beton, pentru a putea lua o decizie", a mai declarat Câmpan.