În apropierea graniței cu vecinii maghiari a fost inaugurat, la sfârșitul săptămânii trecute, un sistem inovator de ecologizare a Crișului. Ieri, cei care l-au inventat și l-au montat au povestit cum au transformat grija lor pentru mediu într-un proiect concret, unic în România.

Sistemul de colectare automată a deșeurilor a fost conceput de Dragoş Rus şi Virgil Chic, fondatori ai WeSupply.xzy, să extragă peste 500 de tone de deșeuri în fiecare an.

„Noi am făcut și până acum campanii de plantat copaci și curățat râuri. Analizând și făcând calcule ne-am dat seama că randamentul este foarte mic. Chiar dacă eram 30-50 de oameni la o acțiune, impactul muncii noastre era destul de mic așa că ne-am gândit să creăm un utilaj care să curețe automat, cu atât mai mult cu cât există sisteme foarte bine puse la punct de a produce pungi, peturi, deșeuri. Multe din ele, involuntar, ajung în râu, așa că trebuia căutată o soluție de a automatiza și procesul de a aduna deșeurile. Ideea nu a fost de a ajuta autoritățile, ci de a ne ajuta pe noi, comunitatea, mediul. Flacoanele aruncate în râu ajung în lacul sau marea unde mergem în concediu. Atoritățile ne-au susținut cu expertiza lor, cum a fost aici cazul celor de la ABA Crișuri, cărora le mulțumim pentru că fără ei reușeam mult mai greu să punem în practică această idee”, a spus Dragoș Rus.

Inovația este simplă. Mai multe piese puse împreună, ușor de montat, ușor de reprodus și de pus în funcțiune: un set de flotoare gândite să aibă o rezistență sporită prin natura materialului ales, țevi groase de 15 mm, de prolipropilenă de înaltă densitate (care asigură rezistență la impactul cu buștenii sau ce mai vine pe apă) și aluminiu (pentru că mediul este umed), toate formând o pâlnie care captează deșeurile plutitoare (în special plasticul care e cel mai nociv, dar și mucurile de țigară etc). Toate se adună într-un coș, asigurând practic un buffer de deșeuri de aproximativ 60 de metri cubi. Personalul de exploatare poate veni să colecteze deșeurile din coș, dacă a fost o ploaie mare, sau regulat după o anumit perioadă.

„Ne dorim să punem câte un astfel de aparat pe fiecare râu din România. Multe firme ne-au contactat deja și vor să susțină inițiativa, vor să sponsorizeze, vor să îl implementeze și în zona lor. Vom face o analiză să vedem unde sunt râurile care au nevoie imediată de un astfel de sistem. Primul a fost foarte scump dar următoarele vor fi mai ieftine pentru că avem deja partea de proiectare făcută, contact cu furnizori, știm de unde să cumpărăm și, cu siguranță, alți furnizori ne vor oferi prețuri mai bune pentru că știu că utilajul este folosit pentru o cauză bună și nu pentru profit”, a mai spus Dragoș.

Montarea nu a fost simplă

Reprezentanții ABA Crișuri au subliniat că zona Tărian a fost aleasă și pentru că există plângeri de la colegii maghiari, care spun că intră multe gunoaie pe apă, în țara lor.

„Am avut un termen limită pentru montarea lui pentru că am vrut să-l inaugurăm cu ocazia zilei de 23 septembrie, Ziua Curățeniei Mondiale. Ne-au ajutat mult cei de la ABA Crișuri care ne-au pus la dispoziție o macara și un camion. Cu macaraua am montat pontonul și apoi, pe malul celălalt, flotoarele care au 28 de metri. Am întins cablul peste Criș, băieții au mai făcut cunoștință cu apa pentru că s-au răsturnat de două ori cu barca, dar până la urmă am reușit să întindem flotoarele pe cablu și să le legăm la ponton. Apoi a urmat partea de întins, de fixat, de stabilit poziția față de mal ca să poată fi o exploatare ușoară. În momentul în care acest coș se umple cu material plutitor, trebuie ridicat și descărcat și apoi pus înapoi în ponton. Am lucrat în jur de 10 oameni, 2-3 zile, cu angajații de la ABA Crișuri, cu prieteni, colegi de-ai lui Dragoș. Este primul dispozitiv de acest fel montat în România și a fost o premieră și pentru noi să montăm și să asamblăm așa ceva. La trei zile de la montare constatăm că își face treaba, se poate vedea că a adunat peturi și alte mizerii iar în partea cealaltă Crișul e mai curat”, a spus Nicolae Ivan, voluntar, fost ofițer de poliție.   

Sistemul de curăţare a râurilor se numeşte DRAVIR model 1 şi a fost amplasat vineri, 20 septembrie, pe Crișul Repede, în aval de Oradea.