Întrunirea noului Parlament, jurământul preşedintelui şi învestirea Guvernului după alegeri sunt evenimente strict corelate prin prevederile Constituţiei, astfel încât atât partidele aflate pe primele locuri, cât şi şeful statului au un cuvânt hotărâtor în formarea noii majorităţi parlamentare. Scor strâns la parlamentare Potrivit rezultatelor provizorii ale alegerilor generale şi prezidenţiale, în urma numărării voturilor de la toate secţiile de votare, la Preşedinţie, candidatul Uniunii PSD+PUR, Adrian Năstase, are 40,94% (4.278.864 voturi), în timp ce Traian Băsescu (Alianţa PNL-PD) a acumulat 33,92% (3.545.236 voturi) din opţiunile de vot. Urmează Corneliu Vadim Tudor, cu 12,57% (1.313.714 voturi), şi Marko Bela (UDMR) 5,10% (533.446 voturi). Pentru Camera Deputaţilor, PSD+PUR are 36,61% (3.730.352 voturi), Alianţa D.A. -31,33% (3.191.546 voturi), PRM - 12,92% (1.316.751 voturi) şi UDMR- 6,17% (628.125 voturi). La Senat, Uniunea PSD+PUR are 37,13% (3.798.607 voturi), Alianţa PNL-PD - 31,77% (3.250.663 voturi), PRM - 13,63% (1.394.698 voturi), iar UDMR - 6,23% (637.109 voturi). Rezultatele provizorii relevă, pentru actualul partid de guvernământ, o scădere faţă de alegerile din 2000, când a obţinut (singur) 36,61% la Camera Deputaţilor şi 37,09% la Senat. Compararea rezultatelor din 2004 cu cele din 2000 mai arată că PRM a scăzut cu circa opt procente, pierzând astfel poziţia de al doilea partid parlamentar. PNL şi PD au câştigat, împreună, peste 15 procente faţă de anul 2000, devenind a doua forţă în Parlament. Întrunirea noului Parlament, cel târziu în 18 decembrie Noul Parlament se întruneşte, la convocarea preşedintelui în funcţie, în cel mult 20 de zile de la data alegerilor, respectiv cel mai târziu în 18 decembrie, la şase zile după turul doi al alegerilor prezidenţiale. După ce noul Parlament îşi alege structurile de conducere, noul preşedinte ales depune jurământul în faţa forului legislativ. Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, arată noua Constituţie a ţării. De fapt, Constituţia preia vechiul text constituţional datând din 1991. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Mandatul preşedintelui, de cinci ani În ceea ce priveşte alegerea preşedintelui, prevederile constituţionale au rămas neschimbate. Preşedinte este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună. Mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, spre deosebire de fosta Constituţie, în care mandatul era de patru ani. Primul-ministru al României, propus de preşedinte Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută mai sus numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, dezbat programul şi lista Guvernului şi acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Guvernul, în întregul său şi fiecare membru în parte, îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului în faţa preşedintelui. În ceea ce priveşte dizolvarea Parlamentului, atribuţiile prezidenţiale au fost menţinute. După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. De asemenea, a fost transferat fără modificări textul privind referendumul, care arată că preşedintele, după consultarea Parlamentului poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.