Populaţia României a coborât sub 20 milioane de locuitori - Efectul sporului negativ

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ de minus 70.812 de persoane, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS). Din perspectiva structurii pe sexe, 48,8% din populație este de sex masculin, adică 9,73 milioane de persoane, situația similară cu cea de la începutul lui 2013. Comparaţiv cu 1 ianuarie 2013, numărul populaţiei a scăzut atât pentru persoanele de sex masculin, cât şi pentru cele de sex feminin. Din totalul populației, 56,6% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, iar 16,5% dintre locuitori au peste 65 de ani. Locuitorii cu vârste de până la 14 ani reprezintă 15,5% din populație, iar cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani reprezintă 11,4% din total. Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România, se precizează în comunicat. Potrivit unei cercetări referitoare la demografia României la orizontul anului 2060, se anticipează că numărul populaţiei ţării va continua să scadă până în anul 2060 cu aproximativ 7,2 milioane persoane (în varianta cu migraţie externă) sau cu aproximativ 6,9 milioane persoane (în varianta fără migraţie externă).

Tendinţe şi explicaţii

Diferenţa pe sexe se va diminua. Deşi numeric vor fi în continuă scădere, în 2060 femeile vor reprezenta 51,5% (varianta constantă cu migraţie externă) şi respectiv 52,2% (varianta constantă fără migraţie externă) din populaţia tării, în creştere faţă de ponderea care a fost înregistrată în 2011 (51,4%). Cu toate că numărul avorturilor a scăzut continuu în ultimii ani, acestea se menţin încă la un nivel foarte ridicat. Anul 1998 marcheaza începutul scăderii mai semnificative a numărului întreruperilor de sarcină, în 2011 la 100 născuţi-vii revenind 53 întreruperi de sarcină (comparativ cu 315 în anul 1990). La fel ca şi în anii precedenţi, fertilitatea feminină la grupa de vârsta 20-24 ani (grupa de vârstă cu cea mai ridicată fertilitate până în 1996) a fost în scădere, iar la grupele 25-29 ani şi 30-34 ani în uşoară creştere. De altfel, femeile din grupele de vârsta 30-39 ani au contribuit într-o măsură mai mare la creşterea natalităţii faţă de anii anteriori. Continuarea tendinţei de amânare a naşterii copilului, corelată cu diminuarea treptată a populaţiei feminine fertile, prin intrarea generaţiilor scăzute numeric născute după 1989, vor face ca numărul copiilor să nu poată creşte spectaculos în viitor. Schimbările structurale ale fertilităţii, începute la mijlocul anilor 1990, sunt încă în plină desfăşurare şi experienţa ţărilor dezvoltate arată că acest proces nu se va termina curând. Datorită fluctuaţiilor înregistrate de natalitate şi a schimbării în structura pe vârste a populaţiei, numărul de decese, în special la vârstele înaintate, urmează să crească până în jurul anului 2020, datorită intrării în grupele de vârstă de 60 ani şi peste a generaţiilor mari, din perioada 1945-1955. Apoi decesele vor fi în scădere, datorită intrării în aceste grupe de vârstă a generaţiilor 1956-1966. În schimb, după anul 2025, când generaţiile „decreţeilor" născute după 1966 vor intra în grupa vârstnicilor, mortalitatea generală va creşte din nou.