După Mărţişor, Babe şi Moşi, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii, deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, a venit momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. Evenimentul are loc în acest an azi, 20 martie, la ora 13.44, şi reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbecului, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor în diferite perioade ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23 grade şi 27 minute. La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45 de grade, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.