Cei 9 km de arhivă din depozitul Arhivei Naţionale - Serviciului Judeţean Bihor vor părăsi, începând cu luna viitoare, sediul pe care îl deţinea în Cetatea Oradea. Cele 4 grade din sala de studiu pe care cercetătorii trebuiau să le suporte vor fi, de la anul, o amintire, noile condiţii care vor fi oferite în sediul de pe strada Traian Blajovici, ridicat special pentru Serviciul Judeţean, vor fi net superioare.

 Cercetătorii orădeni, şi nu numai, mai au la dispoziţie o săptămână pentru a mai cerceta cele 1.105 fonduri arhivistice din depozitele Arhivei Naţionale - Serviciului Judeţean Bihor. Începând cu 1 martie, activitatea la sala de studiu se va întrerupe până la finele acestui an, în vederea mutării. Vechile săli de depozitare, birourile şi sala de lectură din Cetatea Oradea, insalubre, pline de igrasie şi mai răcoroase decât vremea de afară vor rămâne goale, odată ce va demara procedura de mutare în noul sediu ridicat pe strada Train Blajovici, lângă sediul Poliţiei Municipale. „Începând cu 1 martie a.c. şi până la finele anului 2012 activitatea Arhivei Naţionale - Serviciului Judeţean Bihor va fi suspendat, în vederea mutării la noul sediu. Clădirea în care ne vom desfăşura activitatea va oferi condiţii normale de lucru. Vom avea la dispoziţie o suprafaţă construită de de 750 mp. De asemenea, condiţiile microclimatice corespund reglementărilor în domeniul păstrării documentelor arhivistice, la temperaturi de 18-24 grade C, respectiv o umiditate de 50-60%. În plus, în acest moment, în sala de studiu temperatura nu depăşeşte 4 grade C", ne-a declarat Bujor Dulgău, directorul Serviciului Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale.

O istorie veche de opt secole

Serviciul Judeţean a luat fiinţă în anul 1951 şi, până în prezent, a avut şase sedii. Odată înfiinţată această structură, a începând colectarea fondurilor arhivistice. Acţiunea a demarat în baza legislaţiei de la acea vreme prin care instituţiile publice aveau obligaţia să predea arhivele create. Astfel, până în acest moment s-au strâns 1.105 fonduri şi colecţii arhivistice. Avem fonduri administrative, economice, de stare civilă, culturale, iar în ce priveşte colecţiile avem cele culturale, de profil, geografice etc. „Ne situăm pe locul cinci pe ţară ca şi cantitate de arhivă păstrată. Avem 1.105 fonduri şi colecţii arhivistice, în cantitate de 9 km", a mai precizat Bujor Dulgău. Cel mai vechi document este datat cu anul 1291, fiind un act de donaţie al Capitlului din Arad privind moşia Cubli pentru Grigore şi fraţii săi. În ce priveşte limba în care au fost editate aceste documente aminitm: latina maghiara, germana, în scrierea chirilică şi română. „Pentru Evul Mediu predomină limba latină, maghiară şi germană, iar pentru Epoca Modernă - maghiara şi româna", a precizat directorul Serviciului Judeţean Bihor - Arhivele Naţionale. Acesta a precizat că printre cele mai importante fonduri arhivistice se numără: colecţia de pergamente (ani extremi 1291 - 1913); colecţia de fonduri familiale (1295 - 1941); fondurile Capitlului Episcopiei  Romano - Catolice Oradea (1318 - 1953); fondul Primăriei Oradea (1600 - 1973); fondul Prefecturii Judeţului Bihor (1609 - 1950); colecţia Muzeului „Arony Ianos" (1622 - 1917); colecţia de matrice şi sigilii (888 sigilii); cele 2.000 de unităţi din colecţia de planuri şi schiţe (1754 - 1961) etc. În medie, anual pragul sălii de studiu a fost trecut de 220 - 250 cercetători. Interesul lor este canalizat în special spre fondurile administrative, economice şi cele create de culte. „Avem foarre mulţi ceretători din Ungaria, din SUA, Australia, Suedia, care studiază pe probleme de genealogice. În medie, avem 20 - 25 de astfel de cercetători pe an", ne-a precizat Bujor Dulgheu. Acesta a adăugat că, în baza surselor documentare de la Serviciul Judeţean sunt publicate 20 de cărţi. Printre cerecetătorii care s-au remarcat se numără: Constantin Mălinaş, Corneliu Crăciun, Blaga Mihoc, Viorel Faur, Antonio Faur, Mihai Drecin, Ioan Popovici, Augustin Ţărău, Ion Zainea, Sorin Ioan Cuc, Ioan Ciorba, Ioan Ghitea, Radu Milian, Mihai Georgiţă, Cristian Apati, Bujor Dulgheu etc.