Soarele arde fără milă câmpia şi aerul încins pocneşte în vălătuci de căldură. Concurenţii rabdă stoic şi ţin în cumpănire aeromodelele cu aripile larg întinse, aşteptând semnalul de lansare. Pasărea din fibră de carbon şi aluminiu ţâşneşte în aer şi se ridică în câteva secunde la aproape 50 de metri înălţime. Încă nu este liberă, concurentul o manevrează de jos cu un fir subţire, apoi, când simte că a prins curentul potrivit de aer, o eliberează. Aeroplanul urcă în cerc pe curenţii ascendenţi calzi şi pluteşte în văzduh urmărit de ochii arbitrilor.

 

Pe câmpul Barmod de lângă Salonta participanţi din 17 ţări concurează în cadrul Campionatului Mondial de Aeromodele în Zbor Liber pentru juniori, competiţie derulată sub egida Federaţiei Aeronautice Internaţionale. Concursul a debutat ieri la clasa F1A (aeromodele planoare), astăzi urmând clasa F1B (aeromodele cu motor de cauciuc) şi mâine clasa F1P (aeromodele cu motor cu ardere internă), premierea pe echipe urmând să aibă loc pentru fiecare etapă în parte, la finalul concursului. Echipajele ţărilor participante sunt compuse din minim trei reprezentanţi, echipajul românesc fiind compus dintr-u junior din Brad (judeţul Alba) şi doi din Piteşti (Argeş).

„Fiecare concurent este punctat pentru evoluţie, punctajul final al echipajului fiecărei ţări fiind obţinut din cumularea punctajelor individuale. Pentru fiecare clasă se întocmeşte clasament separat. În principiu, aeroplanele trebuie să se rotească cât mai mult în aer, timpul minim fiind trei minute", ne-a declarat Marius Conu, secretarul adjunct al Federaţiei Române de Modelism.

 

Uşoare, fiabile şi scumpe

 

Aeromodelele sunt confecţionate din fibră de carbon şi metale uşoare, însă nu au voie să fie mai uşoare de 410 grame. În cazul celor dotate cu motoraşe din cauciuc, adică au propulsia iniţială asigurată prin detensionarea unor resorturi din elastic, întreg ansamblul propulsor nu trebuie să depăşească 30 de grame. Aeroplanele cele mai spectaculoase sunt dotate cu motoraşe cu ardere internă care nu au voie să depăşească 50 gr şi care funcţionează prin arderea unui amestec din metanol şi ulei de ricin.

„În ziua de azi modelele se pot achiziţiona gata făcute sau pot fi confecţionate din piese separate produse pe tot globul, cam la fel cum e şi în industria aeronautică", ne-a relatat conf. dr. Dan Petcu, şef de lucrări la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, oficial al competiţiei. „Un planor clasic din lemn, cum se făcea pe vremuri, lua cam 400 ore de muncă. Acum există materiale noi şi rezultatele la concursuri au crescut", spune Petcu. Profesorul ploieştean, pasionat de modelism de când se ştie, povesteşte că secretul zborului reuşit al unui aeromodel constă în găsirea „bulei de aer" supraîncălzite. Soarele încălzeşte inegal atmosfera, formându-se zone întinse de forma unei bule în care aerul este mai cald şi începe să urce în atmosferă. Când concurentul îl „dibuie", declanşează prin fir desprinderea şi aeroplanul începe să urce, rotindu-se pe curenţii de aer ascendenţi. „Se fac o mulţime de reglaje la model, la unghiul aripilor, la braţele de pârghie, ce mai, e adevărată aeronautică aici", relatează Petcu. Concurenţii îşi ţin în frâu modelele printr-un fir de maxim 50 de metri, dar, odată lăsate libere şi prinzând curenţi buni, aeromodelele pot plana distanţe uluitoare, în unele cazuri fiind semnalate şi la 60 de kilometri de locul de unde au fost lansate. Nu de puţine ori au fost cazurile în care, chiar la Salonta, cu prilejul unor competiţii, aeromodelele au aterizat taman în Ungaria. În concursuri, însă, aeromodelele au un dispozitiv mecanic cu ceas, după cele trei minute regulamentare declanşându-se aripa din spate în unghi de portanţă nul: începe astfel aterizarea automată. Un model performant cu anvergura aripilor de doi metri poate costa peste 1.000 de euro.

 

16 ţări, două competiţii

 

„Este destul de greu în ziua de azi să instruieşti un copil în modelism. Copiii noştri lenevesc la şcoală, apoi lenevesc acasă în faţa calculatorului. Când vin la club nu au răbdare să construiască un aeromodel, se gândesc numai la joacă. Apoi, am observat că părinţii din ziua de azi nu mai au timp să se ocupe de educaţia lor, nu îi scot în natură, nu se ştiu orienta. Pentru a practica modelismul e nevoie mai mult decât de însuşiri fizice precum la alte sporturi, presupune şi aptitudini tehnice, orientare în teren, răbdare şi perseverenţă", susţine antrenorul lotului României, Marian Popescu de la Palatul Copiilor Piteşti.

Membrii clubului gazdă al competiţiei, CS Metalul Salonta, s-au implicat total în organizarea concursului precum şi a celei de-a doua competiţii programate în week-end, „Cupa Municipiului Salonta", etapă a Cupei Mondiale la aeromodele în zbor liber (seniori şi juniori, din 7-8 august). Szijjarto Zoltan şi Silviu Galea de la clubul Salontan spun că, fără implicarea Primăriei Salonta, organizarea unui astfel de eveniment cu o largă participare internaţională nu ar fi fost posibilă.

Pentru cele două concursuri de la Salonta au sosit concurenţi de pe trei continente. Din Europa participă alături de România echipaje din Bulgaria, Cehia, Croaţia, Franţa, Germania, Letonia, Polonia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ucraina şi Ungaria. De pe alte continente au sosit echipajele din Statele Unite ale Americii şi Coreea de Sud.