Ultimul accident tragic din curba de la Pocola a şocat multă lume. Decesul directorului general al DGFP Alba, victima nesăbuitului său şofer, a îndoliat mai multe familii şi a întristat participanţii la cursurile Centrului Zonal Oradea al Şcolii Finanţelor Publice, locul unde trebuia să ajungă Adela Liliana Ghişoiu? Am încercat, împreună cu şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Bihor, comisarul Eugen Boc, să încercăm dezlegarea enigmei acestui veritabil ?triunghi al Bermudelor?, care pare a fi ceea ce noi o numim, pe drept cuvânt, ?curba morţii? de lângă Pocola. Am analizat, bunăoară, ultimii doi ani, iar concluzia nu este de loc una care să ne liniştească. ?Depăşirea limitei de viteză şi neadaptarea acesteia la condiţiile de circulaţie reprezintă şi în 2004 cauzele unui număr de 35 de accidente grave produse pe drumurile publice din judeţul Bihor. Dintre acestea, şase accidente grave au avut loc pe DN 76, între localităţile Pocola şi Răbăgani (km 129 şi 134). Atunci au pierit două persoane, patru răniţi grav au rămas cu sechele pe viaţă. De asemenea, în acelaşi loc, au avut loc 141 de tamponări, au fost avariate 163 de autovehicule, iar 13 persoane au fost rănite uşor. În 2005, situaţia se prezintă mai optimistă până în septembrie: două accidente grave cu un mort şi doi grav răniţi. Au mai avut loc 54 de tamponări, majoritatea din cauza derapajelor şi neadaptării vitezei la condiţiile de drum?. Aşadar, curba de lângă Pocola, deşi prevăzută cu indicatoare rutiere care restricţionează viteza de deplasare, continuă să fie ignorată de către mulţi conducători auto. Porţiunea respectivă este atât de ?lustruită? din cauza frecării pneurilor încât a devenit un adevărat patinoar pentru autoturismele care circulă cu viteză mare. De aici şi până la derapaj nu mai e decât un pas. Iată ?definiţia? derapajului în viziunea profesioniştilor, respectiv a şefului SPR Bihor: ?Întotdeauna în curbe trebuie să se adapteze viteza pentru evitarea derapării şi pierderii controlului autovehiculului. Într-o curbă sau într-un viraj, forţa centrifugă face ca vehiculul articulat să se îndepărteze de mijlocul drumului şi astfel să-şi piardă traiectoria rectilinie. Dacă forţa centrifugă este superioară aderenţei, vehiculul nu poate negocia curba sau virajul. Când viteza este prea mare, vehiculul se poate lesne răsturna.? Din păcate, în curba de la poalele Bitiului, toate accidentele s-au finalizat cu ieşirea în decor sau cu răsturnarea? O statistică a indisciplinei rutiere din judeţul Bihor, în primele 9 luni ale acestui an, în ziarul de mâine.