Valabilitatea unui contract de vânzare-cumpărare F.G. de 60 de ani, din mediul rural, întreabă care este distanţa obligatorie ce trebuie să existe între două construcţii vecine faţă de linia de hotar dintre ele. O a doua întrebare vizează perioada de valabilitate a unui contract de vânzare-cumpărare scris de mână, provizoriu, pentru un imobil (casă sau teren), neautentificat. Pentru prima problemă, îndrumăm persoana să se adreseze Inspectorului de Urbanism din comuna în care locuieşte, întrucât această chestiune figurează în planul de urbanism, propriu fiecărei localităţi. În ce priveşte a doua problemă ea vizează, de fapt, antecontractul de vanzare-cumpărare (sau contractul provizoriu) prin care părţile se obligă reciproc că vor încheia într-un termen viitor, care poate fi determinat sau nu prin contract, un contract de vânzare-cumpărare. În cazul în care una dintre părţi refuză încheierea contractului, cealaltă poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre care să suplinească consimţământul. Termenul de prescripţie a acestui drept este termenul de prescripţie de drept comun, de 3 ani, acţiunea fiind una personală, nu reală. Indemnizaţia pentru creşterea copilului O.C., de 25 de ani, din mediul urban, se află în concediu pentru creşterea copilului. Este însărcinată cu al doilea copil şi doreşte să obţină concediu şi pentru creşterea acestui din urmă copil. Ne întreabă dacă este posibil acest lucru şi dacă este adevărat că dacă revine la locul de muncă înaintea expirării celor 2 ani are dreptul la un supliment de venit. Potrivit art. 6 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se cuvin pentru fiecare din primele 3 naşteri. În cazul suprapunerii a două sau mai multor situaţii de natură a genera acest drept, durata de acordare a concediului se prelungeşte în mod corespunzător. Persoana nu va putea însă să cumuleze două indemnizaţii, se va acorda o singură indemnizaţie, care în prezent este de 800 RON, iar de la 1 ianuarie 2007, va fi de 600 RON. Există însă posibilitatea ca tatăl să opteze pentru concediu şi indemnizaţie pentru cel de-al doilea copil, de aceste drepturi putând beneficia opţional oricare din părinţii copilului. Referitor la cea de-a doua problemă, dacă persoana revine la locul de muncă înaintea împlinirii duratei concediului pentru creşterea copilului, beneficiază de un stimulent lunar de 300 RON (care va fi de 100 RON de la 1 ianuarie 2007), situaţie în care plata indemnizaţiei de 800 RON se suspendă. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului E.T., de 45 de ani, din mediul rural, a dobândit prin contract dreptul de uzufruct viager asupra unui apartament. Ne întreabă care sunt drepturile şi obligaţiile sale în acest sens. Conform art. 517 Cod civil, "uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuşi proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa". Uzufructul este, de fapt, un mijloc de a procura folosinţa complexă asupra lucrului, fără ca proprietarul să piardă dreptul de proprietate asupra lucrului. Drepturile uzufructuarului: - să ceară predarea în folosinţă a lucrului - să se folosească de lucru şi să-i culeagă fructele, fără a se atinge de substanţa lucrului ( art. 521 Cod civil). - să cedeze beneficiul dreptului său de uzufruct. - să închirieze ori să cedeze exerciţiul dreptului său (art. 534 Cod civil); - să ipotecheze uzufructul - în cazul bunurilor imobile; Obligaţiile uzufructuarului: - să întocmească un inventar al bunurilor mobile şi un proces verbal de constatare a stării materiale a imobilelor (art. 540 şi 541 Cod civil). Lucrurile se primesc în starea în care se găsesc. Întocmirea inventarului şi a procesului verbal se fac în prezenţa nudului proprietar. Excepţie face situaţia în care acesta a fost invitat la efectuarea inventarului şi nu s-a prezentat. - să găsească un girant (persoană care se obligă, alături de uzufructuar, să răspundă cu averea proprie în caz de insolvabilitate a acestuia) - să se folosească de bun ca un bun proprietar (art. 541 Cod civil); - să se conformeze modului de folosire stabilit de către nudul proprietar şi obiceiul locului (art. 529-532, art. 536-538 Cod civil) - să întreţină lucrul în bună stare, având sarcina de face reparaţiile de întreţinere. Dacă neefectuarea acestora determină reparaţii mari, acestea cad tot în sarcina uzfructuarului. - să-l informeze pe nudul proprietar în legătură cu orice tulburări aduse dreptului de proprietate de către terţi (art. 554 Cod civil); - să respecte destinaţia bunului, precum şi să suporte cheltuielile şi sarcinile obişnuite (art. 548-549 Cod civil); - să restituie bunul către nudul proprietar la încheierea uzufructului, în aceeaşi stare cu cea din momentul predării sale. Uzufructuarul este obligat la plata despăgubirilor pentru eventuala pieire sau deteriorare a bunului din culpa sa, ca şi pentru nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile care îi incumbă faţă de nudul proprietar. Cine suportă cheltuielile de funcţionare a ascensorului? R.T., de 67 de ani, din mediul urban, este nemulţumit de faptul că trebuie să plătească cheltuielile de funcţionare a ascensorului, cu toate că dânsul locuieşte la etajul 1 şi nu îl foloseşte. Prin hotărârea adunării generale a proprietarilor pot să nu contribuie la plata cheltuielilor pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin. De asemenea, în cazul clădirilor care au amplasate la etajele superioare băi, spălătorii, uscătorii, prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin, toate sau în parte, pot să nu contribuie la cheltuielile aferente consumului de energie electrică pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris către asociaţia de proprietari de către persoanele care nu folosesc spaţiile de la etajele superioare. În contextul celor de mai sus, adunarea generală a proprietarilor va hotărî, în condiţiile statutului asociaţiei de proprietari, în legătură cu participarea persoanelor care locuiesc în mod curent în clădire la susţinerea acestor cheltuieli. Este posibilă compensarea în bani a concediului neefectuat? R.U., de 45 de ani, din mediul urban, şi-a prezentat demisia de la locul de muncă. Doreşte să ştie dacă angajatorul este obligat să îi plăteasca zilele reprezentând concediul de odihnă pe care nu le-a efectuat în cursul anului. Potrivit art. 141 alin. 4 din Codul muncii, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este posibilă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Prin urmare, persoana are dreptul la plata zilelor de concediu neefectuate, însă nu a tutoror zilelor de concediu prevăzute în contractul de muncă pentru un întreg an calendaristic, ci doar a zilelor de concediu corespunzătoare activităţii prestate de domnul R.U. în cursul acestui an calendaristic. Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni vă informează... ... cu privire la procedura de acces în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI (CEDO) CU CE SE OCUPĂ? CEDO poate fi sesizată cu plângeri de către persoanele ce pretind că drepturile lor, prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au fost violate. CEDO poate examina numai cereri îndreptate împotriva statelor, NICIDECUM a persoanelor fizice. Pentru a avea acces în faţa CEDO, este necesar să se fi epuizat în prealabil toate căile de atac la instanţele naţionale. De asemenea, este necesar să se fi utilizat, în statul de origine, toate remediile juridice. În utilizarea acestor remedii, trebuie să se fi respectat regulile de procedură naţională, mai ales termenele de procedură. Termenul în care poate fi introdusă o cerere la CEDO este de 6 LUNI de la pronunţarea ultimei hotărâri interne. Hotărârea internă trebuie să fie definitivă şi irevocabilă. CUM SĂ VĂ ADRESAŢI CURŢII? Limbile oficiale ale CEDO sunt engleza şi franceza, dar vă puteţi adresa şi în limba oficială a unui stat care a ratificat convenţia. Orice plângere adresată CEDO poate fi depusă prin poştă, telefon sau poştă electronică. Plângerile depuse prin telefon sau poşta electronică trebuie, obligatoriu, să fie urmate de confirmare prin curier normal. Adresa la care trebuie transmisă cererea este următoarea: Monsieur le Greffier de la Cour europeenne des Droits de l-Homme Conseil de l-Europe F-67075 STRASBOURG CEDEX La primirea primei scrisori sau a formularului de cerere, grefa Curţii vă va raspunde, informându-va despre deschiderea în numele dumneavoastră a unui dosar al cărui număr trebuie menţionat în orice corespondenţă ulterioară. Este bine să daţi dovadă de diligenţă în relaţia cu Grefa. Dacă vi se impun anumite termene în interiorul cărora trebuie să furnizaţi informaţii Curţii, este bine să le respectaţi. Dacă consideraţi că motivele plângerii se referă la unul dintre drepturile garantate de Convenţie sau de Protocoale şi daca aţi îndeplinit condiţiile descrise mai sus, veţi fi invitat să completaţi cu grijă şi lizibil formularul de cerere şi să îl transmiteţi în decurs de maximum 6 săptămâni. Formularul de cerere va trebui să cuprindă: · scurt rezumat al faptelor de care doriţi să vă plângeţi, precum şi al capetelor de cerere · menţionarea dreptului sau drepturilor prevăzute de Convenţie, care consideraţi că v-au fost încălcate · indicarea remediilor juridice pe care le-aţi exercitat · lista deciziilor pronunţate în cazul dumneavoastră, precizând pentru fiecare: data, conţinutul sumar şi autoritatea care a pronunţat-o. Anexaţi cererii, în mod obligatoriu, copii ale acestor decizii. Atenţie, nu anexaţi originalele, întrucât aceste acte nu vă vor fi returnate. Formularul cererii trebuie semnat în mod obligatoriu de către reclamant sau de către reprezentantul legal al acestuia. Daca nu doriţi să vă fie publică identitatea, puteţi solicita acest lucru Curţii. Curtea va putea admite această derogare de la regula de procedură comună, numai dacă veţi motiva temeinic această cerere. Dacă doriţi să sesizaţi Curtea prin intermediul unui avocat sau al unui alt reprezentant, trebuie anexată la formular o procură în favoarea acestuia. CEDO nu acordă asistenţă judiciară, pentru a vă ajuta să plătiţi un avocat în vederea redactării plângerii dumneavoastră iniţiale. Examinarea cererii dumneavoastră este gratuită. Grefa vă va ţine la curent cu privire la progresele înregistrate de procedură, în scris. Aşadar, pentru început, nu va trebui să vă prezentaţi personal în faţa Curţii.