Ministrul de externe Andrei Cioroianu a declarat recent, la Bruxelles, că unul din subiectele intervenţiei sale în plenul Consiliului de Afaceri Generale l-a constituit Canalul Bâstroe, problemă care s-a dovedit până acum imposibil de rezolvat. Autorităţile ucrainene, indiferente la protestele româneşti, şi-au continuat nestingherite lucrările la canal. Nu peste mult timp urmează a fi demarată faza a doua a lucrărilor complexe care au ca scop adâncirea şi mărirea canalului în scopul de a-l face practicabil pentru navigaţia comercială. Protestele autorităţilor române nu au avut decât rezultate parţiale, care au fost ignorate de autorităţile ucrainene. Aşa a fost şi cazul când România a solicitat respectarea Convenţei Espoo, cerând ca statul roman să fie anunţat să participe la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător al întregii lucrări. Acest demers nu a primit nici un răspuns, iar România s-a văzut silită să solicite constituirea unei comisii de anchetă care să stabilească natura posibilelor consecinţe negative asupra mediului ale proiectului. Această comisie a elaborat un raport unde se arată foarte clar care sunt eventualele dezastre ecologice care se pot produce în zonă. Cu toate acestea, statul ucrainean a continuat proiectul şi asta fără nici un fel de notificare adresată statului român, măcar una în limitele unei diplomaţii de bun simţ care se presupune că ar caracteriza o relaţie de bună vecinătate între două state. Se poate spune că această situaţie este preţul pe care îl plăteşte România pentru politica sa incoerentă din ultima perioadă, iar lui Cioroianu nu i-au mai rămas prea multe căi de a riposta în vreun fel, mai ales că lucrările la canalul Bâstroe sunt într-o fază destul de avansată. Nu ne-a mai rămas decât să mizăm pe forţa UE de a impune protejarea Deltei Dunării într-un program de rezervaţie. Acest proiect este unul de realizare a unor ambiţioase reţele de situri ecologice naturale sau seminaturale care are ca obiectiv păstrarea diversităţii ecologice şi a patrimoniului natural. Planul este de a propune conservarea pe termen lung a speciilor rare din UE. O altă directivă a acestui plan stabileşte cadrul pentru acţiunile comunitare de conservare a speciilor de faună şi floră sălbatică. Dacă România va deveni membră a acestui program, atunci se va alătura unor state precum Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Suedia. Portugalia, Polonia, Luxemburg, Olanda etc. Acest program ar permite României accesul la o reţea de experţi din cadrul Centrului internaţional de drept comparat al mediului, precum şi la alte facilităţi care ar permite o mai bună protejare a mediului înconjurător, în special a ecosistemului Deltei Dunării.