Te-ai gândit să petreci un alt sfârşit de săptămână altundeva decât acasă sau care ar fi următorul loc ales pentru a-ţi petrece vacanţa? Ce-ar fi să vezi întreaga paletă de culori a primăverii desfăşurându-se deasupra peisajelor din Sinaia? Destinaţie de vacanţă sau doar pentru câteva zile, pare a fi locul ideal atât în timpul iernii la schi, cât şi primăvara când natura revine la viaţă. Amplasată pe un platou deasupra oraşului, Mănăstirea Sinaia reprezintă mărturie a trei secole de creştinism în acele locuri. Aşezământul monahal este atestat documentar din 1690 când, pentru paza acestuia au fost întemeiate primele locuinţe ale unor "scutelnici". Aici a apărut satul Izvorul, care, abia în 1874, a primit numele de Sinaia. Actuala denumire a localităţii este legată de vechea biserică din curtea mănăstirii. Ea a fost construită spre sfârşit de secol XVII, din iniţiativa marelui spătar Mihail Cantacuzino, după modelul Mănăstirii Sfânta Elena, de pe Muntele Sinai, pe care o vizitase cu puţin timp înainte. Construcţia bisericii noi a început în 1843, aici putând fi astăzi admirate portretele lui Carol I, al reginei Elisabeta, alături de cel al unicei lor fiice, Maria, moartă în copilărie. Practic, Carol I este întemeietorul localităţii moderne aşa cum o ştim astăzi, fiindcă în 1880 a declarat-o oraş, Sinaia devenind astfel reşedinţa de vară a regelui. Jucători împătimiţi şi dame simandicoase, alături de rude şi guvernantele grijulii ale copiilor, se înghesuiau cu toţii, pe vremuri, la sfârşit de săptămână, în trenuri pentru a ajunge la Sinaia. Acum 70 - 80 de ani, faima staţiunii depăşise graniţele ţării, turiştii venind şi din ţările învecinate şi nu numai. La varianta diurnă de vizite şi plimbări, noaptea, cazinoul era plin de jucători de cărţi sau ruletă. Primul acţionar al cazinoului a fost baronul Macay, care deţinea acţiuni şi la cazinoul din Monte Carlo. De altfel, arhitectura cazinoului din Sinaia este o replică a celui din Monte Carlo. Inaugurarea acestuia a atras numeroase personalităţi, deschiderea fiind marcată printr-un concert al lui George Enescu. Oraşul a fost punct de inspiraţie a scriitorului Mihail Sebastian în scrierea operei "Steaua fără nume". Parfumul acelor vremuri se păstrează încă în mica staţiune montană. Pe străzile acestui oraş, au răsunat odinioară paşii lui I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Nicolae Iorga şi alţii. Totul este un amestec de frumuseţe şi mister, chiar şi strada îngustă ce urcă înspre Cazino, iar mai sus, spre mănăstire, ascunde o poveste a ei. Aceasta trece pe sub ferestrele vilei, unde altădată a stat George Enescu. Îţi oferă multiple locuri de vizitat, cum sunt castele Peleş şi Pelişor, poţi urca la Cota 1400, poţi să treci prin Valea Cerbilor, iar pentru a cunoaşte împrejurimile poţi urca în Poiana Braşov pentru a vizita Cetatea Râşnovului, sau să aprinzi o lumânare la Biserica Neagră amplasată în centrul oraşului.