Continuăm mini-serialul cu cei mai buni, cei mai importanți jucători din istorie ai clubului CAO/NAC Oradea, așa cum sunt ei prezentați într-o viitoare carte, „Istoria clubului de fotbal CAO/NAC Oradea'', care urmează să vadă lumina tiparului în curând. „Piști” Kovács s-a lansat în cariera de antrenor pe banca Științei Cluj

Ștefan Kovács va debuta în prodigioasa activitate de antrenor în ediția 1952-1953, la U Cluj care se numea în acea perioadă Știința Cluj. Începând cu anul 1960 îl regăsim pentru două sezoane din nou la CFR Cluj, pe banca tehnică de această dată. Între anii 1962-1967 va face parte din staff-ul tehnic al echipei naționale a României, ca secund, lucrând alături de selecționerii Gheorghe Popescu, Constantin Teașcă, Silviu Ploeșteanu, Valentin Stănescu și Ilie Oană. Cariera de secund i se va încheia odată cu celebrul meci Elveția - România 7-1. După dezastrul surprinzător de la Zürich, unde i-a fost secund lui Ilie Oană, a trecut ca antrenor principal pe banca Stelei București. Astfel Ștefan Kovács a avut primele sale succese majore ca antrenor la cârma Stelei București, unde a câștigat, între 1967 și 1971, campionatul (1968) și de trei ori Cupa României (1969, 1970 și 1971), suficient pentru antrenorul român ca lumea fotbalului să-și îndrepte atenția spre activitatea sa pe banca tehnică.

 

O numire surprinzătoare

În anul 1971 i-a succedat la cârma lui Ajax Amsterdam olandezului Rinus Michels, cel care a fost desemnat de FIFA, în 1999, „Antrenorul secolului XX”. Acesta tocmai cucerise Cupa Campionilor Europeni și a răspuns pozitiv propunerii de a pleca la Barcelona care încerca să revină în prim-plan după 11 ani fără titlu în La Liga. Cum Ștefan Kovács era cel mai ieftin dintre toți ceilalți candidați (15 la număr!), conducătorii „lăncierilor” l-au ales pe el drept succesorul lui Michels. Numirea sa a fost întâmpinată cu mult scepticism și îndoială atât de presa olandeză, cât și de fanii și de jucătorii Ajax-ului. Mai mult chiar, până și Ștefan Kovács a fost atât de surprins încât și-a cumpărat și un bilet de întoarcere de la Amsterdam la București gândindu-se că șederea sa în Țara Lalelelor nu va fi una de lungă durată.

 

Taina numirii sale pe banca Ajax-ului

Peste ani s-a descoperit și secretul numirii surprinzătoare a lui „Piști” Kovács ca antrenor al Ajax-ului, dacă e să dăm crezare presei care a dibuit tainele acestei instalări pe banca uneia dintre cele mai mari echipe de club din lume. Se spune că un grof evreu Cohen, din Oradea, care părăsise România înainte de război stabilindu-se în Olanda, era prieten cu primarul orașului Amsterdam, Ivo Samkalden, cu care fusese coleg de lagăr în timpul războiului. Acesta, la rându-i, era în relații amicale cu președintele clubului Ajax, Jaap Van Praag (evreu și el), și cu directorul sportiv, Cor Costner, care era și socrul lui Johan Cruyff. Se pare că aceasta a fost filiera prin care „Piști” Kovács a ajuns la Ajax. Maghiaro-evreul Cohen a propus și a garantat, primarul a recomandat, iar președintele și directorul sportiv l-au adus imediat pe ilustrul necunoscut antrenor român în curtea Ajax-ului. Ca fapt divers trebuie să menţionăm faptul că Ștefan Kovács declara în repetate rânduri: „Sunt român după mamă, ungur după tată, evreu după bunici și puțin sârb după străbunici”, asta explicând într-o oarecare măsură și relațiile sale bune cu oamenii de afaceri sau politicienii evreii.

Fragment din „Istoria clubului orădean de fotbal CAO/NAC Oradea”.

(Continuare în ediția următoare)