Creşterea gradului de autonomie pentru persoanele cu risc ridicat de excluziune poate însemna rezolvarea altor probleme cu care se confruntă tinerii ieşiţi din centrele de plasament sau pentru cei cu dizabilităţi. De cele mai multe ori, aceste categorii sociale de persoane, dar nu numai, au de înfruntat o problemă comună: indiferenţa comunităţii din care fac parte sau în care doresc să se integreze.

Traseul unui tânăr provenit din centrele de plasament nu este mereu acelaşi. În lipsa unei orientări exacte şi fără a avea certitudinea că este în siguranţă, comunitatea se poate transforma, pentru aceşti tineri, în duşman, determinându-i să aleagă calea nepotrivită. Variantele de început sunt numeroase: de exemplu, se poate integra într-o fundaţie, unde beneficiază de o anumită educaţie, ajungând să ducă o viaţă independentă şi chiar să întemeieze o familie. Mai există, desigur, şi cazurile nefericite în care tânărul, proaspăt ieşit din centrul de plasament, îşi duce viaţa pe străzi, existând în acest fel riscul să afecteze, într-un fel sau altul, viaţa societăţii în care trăieşte. Pentru ca situaţiile neplăcute să fie evitate, accentul trebuie pus pe integrarea socială şi dezvoltarea profesională a acestei categorii, la care se adaugă, desigur, persoanele cu dizabilităţi, care se "izbesc" de aceleaşi probleme. Un important segment îl constituie persoanele cu vârsta de peste 17 ani, pentru care se desfăşoară programe şi activităţi specifice de sprijin şi suport în vederea reintegrării sociale şi deprinderea de abilităţi de viaţă independentă. Fundaţia El Sadai, care se ocupă cu integrarea tinerilor din centrele de plasament, a înregistrat, în ultimii trei ani, 32 de tineri incluşi în program, 31 fiind integraţi social. Aceştia au un loc de muncă, unii urmează sau chiar au absolvit cursurile unor şcoli, licee sau facultăţi din oraş. 12 au absolvit programul fundaţiei şi şi-au început viaţa individuală, ducând un trai decent. Aceşti adolescenţi s-au concentrat asupra unei cariere şi au reuşit să depăşească barierele sociale.

Asistarea la locul de muncă a tinerilor
Asistenţa la locul de muncă este asigurată de către specialiştii DGASPC Bihor, un psiholog şi un asistent social, prin Centrul de informare, consiliere şi asistenţă la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, în baza unui parteneriat între Direcţie, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă - Bihor şi Fundaţia Evanghelică Alsterdorf din Hamburg, Germania. Pe durata anului precedent, 50 de persoane cu dizabilităţi din municipiu au primit asistenţă la locul de muncă, dintre care 36 se aflau în sistemul de protecţie. Pe parcursul aceluiaşi an, 60 de orădeni din aceeaşi categorie au fost integraţi în câmpul muncii. Faţă de ultimii trei ani, numărul persoanelor cu dizabilităţi integrate în câmpul muncii a crescut semnificativ, iar prin intermediul programelor care le oferă sprijin moral şi social, aceste persoane au reuşit să-şi stabilească un ţel în viaţă.