Dintre cele 1.645 de fete cu vârsta între 10 și 15 ani, devenite mame în 2020 în statele membre ale Uniunii Europene, 731 sunt românce. Cele mai multe, 63 sunt din județul Mureș. Județul Bihor este pe locul doi la acest capitol, cu 52 de de mame cu vârsta sub 15 ani.

Cu toate că România a dat sub 5% din numărul total de nașteri din Uniunea Europeană în 2020, 44,44% dintre fetele care au născut înainte de a împlini 15 ani sunt din România, care ocupă, astfel, primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit ultimelor date (definitive) ale Eurostat. În cifre absolute, dintre cele 1.645 de fete cu vârsta între 10 și 15 ani, devenite mame în 2020 în statele membre, 731 sunt românce. În total, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) din UE provin din țara noastră (8.276 din 29.505, la nivelul întregii Uniuni Europene).

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, pe primele locuri se situează: Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor (52) și Dolj (52), Brașov (40), Argeș (29), Sibiu (28), Bacău (26), Constanța (24), Satu Mare (23), Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020). La polul opus se găsesc județele: Gorj (4 mame cu vârsta sub 15 ani), Mehedinți, Tulcea și Brăila (6 nașteri la o vârstă sub 15 ani, pentru fiecare), Vâlcea, Neamț, Botoșani, Sălaj, Maramureș și Bistrița-Năsăud (câte 7 fete care au devenit mame înainte de 15 ani, în 2020).

Multe fete, cu precădere din zonele rurale defavorizate, recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii și nu ajung la medic pentru monitorizarea adecvatӑ a sarcinii.

Datele Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie arată că 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie.

„Accesul la servicii medicale și la educație pentru sănătate este vital pentru sănătatea mamei și a nou-născutului. Din păcate, România rămâne o țară a disparităților sociale, iar populația vulnerabilă, în special copiii și femeile gravide, se confruntă cu situații de marginalizare. De aceea Salvați Copiii România merge în comunități și asigură asistență medicală gravidelor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

Echipa Salvați Copiii România, susținută de specialiști locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari), a creat, din 2010, o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani.

Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, din 16 județe, cu 74.880 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii România a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Peste 2.900.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.