Culorile alimentelor şi percepţia mâncărurilor
*Este suficient să ne gândim la gustul şi aroma unui aliment pentru a ne da seama cât de mare atenţie dăm percepţiilor noastre atunci când vine vorba despre mâncare.
De cele mai multe ori oamenii nu acordă o atenţie deosebită culorii alimentelor. Puţini sunt cei care s-au întrebat de ce un morcov este portocaliu, tomatele sunt roşii sau mazărea - verde. În schimb, oamenii de ştiinţă au descoperit că pigmenţii care colorează fructele şi legumele au efecte benefice asupra întregului organism. Aceşti pigmenţi, denumiţi fitonutrienţi, conţin multe substanţe, până acum necunoscute, care joacă roluri importante în menţinerea bunei funcţionări a corpului. Elementul cel mai curios este acela că, în funcţie de culoarea lor, acţionează în mod diferit. Acordând un pic de atenţie amestecului de culori pe care îl puneţi în farfurie, puteţi contribui la îmbunătăţirea tonusului şi a stării de sănătate. Roşul. Toate legumele şi fructele ce au culoarea roşie au acţiuni protectoare asupra inimii, stimulează memoria şi protejează aparatul urinar. Vorbim aici despre roşii, ardei, cireşe, căpşuni, pepene, coacăze şi zmeură. Spre exemplu, roşiile, atunci când ajung la maturitate, conţin licopen, o proteină antioxidantă care menţine celulele sănătoase şi previne anumite forme de tumori, reduc inflamaţiile vasculare şi protejează inima. Galbenul şi portocaliul. Toate legumele şi fructele care au această culoare, precum caisele, piersicile, morcovii, ardeii graşi, porumbul, pepenele, ananasul, portocalele, dovleacul, mango, kiwi galben, papaia, lămâia, perele sau gutuile, au un efect benefic asupra ochilor, inimii şi în general asupra întregului sistem imunitar, graţie prezenţei vitaminei C şi al unui fitonutrient care este un precursor al vitaminei A. De asemenea, acestea acţionează împotriva celulitei, îmbunătăţesc digestia, menţin pielea compactă şi previn răceala. Verdele. Acţiunea protectoare a salatei, a dovleceilor, a sparanghelului, mazărei, busuiocului, merelor verzi, broccoli, spanacului şi a verzei se manifestă la nivelul oaselor, dinţilor şi ochilor. În plus, ajută la reducerea stresului şi oboselii şi la prevenirea numeroaselor forme de tumori. Albul. Acestei categorii îi aparţin ceapa, usturoiul, păstârnacul, conopida, guliile sau ciupercile. Substanţele conţinute de aceste fructe sau legume favorizează o corectă asimilare a grăsimilor conţinute în alimente şi ajută la combaterea colesterolului, reglând presiunea sângelui. Movul. Vinetele, smochinele, strugurii, prunele, murele conţin substanţe care previn îmbătrânirea pielii, pierderea memoriei şi au o acţiune preventivă faţă de anumite tumori. Totodată, legumele şi fructele de culoare mov purifică epiderma şi curăţă intestinele. O salată mixtă, cu multă verdeaţă, nu este doar un regal pentru ochi, dar şi un izvor de sănătate pentru corp şi minte. O indicaţie de care trebuie să ţineţi cont este aceea că, dacă legumele le puteţi combina cu orice fel de mâncare, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul fructelor. Acestea trebuie consumate separat, ca o masă în sine, deoarece în combinaţie cu alte produse alimentare tind să fermenteze, afectând astfel digestia şi pierzându-şi toate proprietăţile.

Un remediu util: siropul de rostopască
Seara, se pune la fiert un litru de apă şi, după ce dă câteva clocote, se dă deoparte şi se adaugă 5 g de rostopască uscată şi mărunţită. Se acoperă vasul cu un capac şi se aşează la cald, până a doua zi dimineaţa, când se strecoară şi se amestecă în 200 g miere, până ce se dizolvă complet. Se strecoară prin tifon si se pune într-o sticlă. Din oră în oră, se ia câte o lingură de lemn cu sirop, de 10 ori pe/zi. Când primul litru de sirop este pe terminate, se prepară al doilea şi se ia în continuare. Tratamentul se repetă după 6 luni. Acest sirop are proprietatea de a purifica sângele, de a reface celulele hepatice, dând rezultate excelente în bolile de ficat.

 

Ovăz nedecorticat pentru întărirea muşchilor inimii
Ovăzul se mărunţeşte, se amestecă în apă în proporţie de 1:10 (50 g de ovăz şi 500 ml de apă), se infuzează 24 de ore şi se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Dacă nu găsiţi ovăz, puteţi folosi fulgi de ovăz. Un pahar de fulgi de ovăz se amestecă într-un litru de apă rece, se lasă 4 ore, apoi se pune pe foc şi se fierbe până se îngroaşă. Se consumă câte 1/3-1/5 de pahar, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Este recomandat şi celor care suferă de hipertensiune sau care au suferit un infarct de miocard.

Pătrunjelul, util în funcţionarea glandei tiroide
*Atât sucul, cât şi pătrunjelul verde, consumat ca atare, stimulează funcţionarea tractului digestiv, având o puternică acţiune diuretică folosită mai cu seamă în hipertrofia prostatei.
Stimulează pofta de mâncare, îmbunătăţeşte respiraţia şi normalizează ritmul cardiac. Totodată, pătrunjelul este foarte eficient în bolile de ochi, fiind un bun remediu în cataractă. În aceste situaţii se bea suc proaspăt de pătrunjel amestecat cu suc de morcov, ţelină şi cicoare. O combinaţie eficientă este şi amestecul de suc de spanac, salată şi pătrunjel. Foarte eficient este şi sucul obţinut din frunzele proaspete de pătrunjel. Din acesta se pun câte 1-2 linguriţe la o jumătate de ceaşcă de lapte proaspăt sau amestecat în 1-2 linguri de smântână şi se consumă de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute înainte de masă. Din frunze proaspete, tocate mărunt, se poate prepara infuzie - peste două linguri de frunze se toarnă 500 ml apă clocotită, se lasă timp de o oră, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi, câte o ceşcuţă înainte de masă.

Esenţe pentru desfundat nasul
Printre neplăcerile anotimpului friguros se numără răceala în care ni se înfundă nasul. Ca să nu apelaţi la medicamente, folosiţi esenţele de eucalipt, pin sau brad. Au un efect antiseptic puternic şi dezinfecteză căile respiratorii şi sinusurile. Ca să vă desfundaţi nasul, puneţi pe o batistă 3-4 picături şi inhalaţi aroma timp de două minute. Repetaţi de două, cel mult de trei ori pe zi.

Ceai pentru însănătoşirea florei intestinale
Întreţinerea sau refacerea florei intestinale este indispensabilă unei digestii normale. Pentru aceasta, se poate utiliza un amestec din turiţă mare (10 g), rădăcini de cerenţel (40 g), frunze de nuc (10 g), răchitan (10 g), mentă (5 g), coada racului (5 g), scoarţă de stejar (10 g), cimbrişor (10 g). Se prepară decoct din 2 linguriţe amestec, uscat şi măcinat, la 250 ml apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, de preferinţă neîndulcite. Acest ceai are acţiuni antiseptice asupra florei intestinale, astringente şi calmante la nivelul mucoasei intestinale rănite. Datorită conţinutului ridicat de taninuri din stejar, nuc, răchitan şi coada racului, prin precipitarea proteinelor, procesele dăunătoare de fermentaţie şi putrefacţie sunt oprite. Menta calmează durerile şi, împreună cu cimbrişorul, completează acţiunea antiseptică asupra florei intestinale.

Gutuia, un leac miraculos
*Gutuile, cunoscute popular şi sub denumirea de "mere de aur", sunt fructe care datează încă din vremea lui Adam şi a Evei.
Se spune că "fructul oprit" din care a muşcat Adam nu era măr, ci rodie sau gutuie. Gutuile (Cydonia vulgaris) conţin apă, glucide, magneziu, fosfor, fier, vitaminele B, C şi A. Principala proprietate a gutuilor este de fortifiere a organismului în cazul persoanelor bolnăvicioase, a convalescenţilor, copiilor şi bătrânilor. Gutuia stimulează pofta de mâncare şi este un leac excelent în combaterea diareei şi dizenteriei. De asemenea, se întrebuinţează ca atare sau sub formă de sirop şi în combaterea senzaţiilor de vomă sau de salivaţie abundentă. Sub formă de decoct, gutuile se folosesc în cazuri de diaree la copii şi în infecţii respiratorii: se fierb câteva bucăţi de gutuie în 250 ml de apă, timp de 5 minute şi se bea călduţ. Siropul, preparat din 50-100 g de fruct în infuzie de mentă sau salvie, se bea pentru tratarea guturaiului şi a stărilor de vomă. Fiind foarte bogate în vitamina C şi minerale, având, în acelaşi timp, puţine calorii, gutuile sunt recomandate celor care suferă de afecţiuni ale inimii. Este bine ca persoanele care consumă gutui să le mănânce în cantităţi mici, de mai multe ori pe zi. Extern, gutuia se foloseşte în cosmetică, pentru evitarea şi reducerea ridurilor. Se lasă la macerat, timp de 15 zile, coji de gutuie în puţin rachiu tare şi apoi se aplică, de două ori pe săptămână, pe tenul proaspăt spălat. De asemenea, din cojile şi frunzele de gutuie se prepară o infuzie care se utilizează, sub formă de comprese, pentru crăpăturile pielii.