Interlocutor, dr. Zoia Bitea, director executiv adjunct la Autoritatea de Sănătate Publică Bihor - Definiţi pentru început ce înseamnă methemoglobinemia la sugari? - Este afecţiunea cunoscută drept cianoză infantilă, intoxicaţie cu apă de fântână, methemoglobinemia infantilă cianotică sau boala albastră a nou- născutului. Apare aproape exclusiv în mediul rural, cu precădere la sugari în primele 3-4 luni de viaţă, în special în cazul copiilor hrăniţi cu lapte praf preparat cu apă de fântână bogată în nitraţi. - Cum se manifestă această boală? - Intoxicaţia acută cu nitraţi a sugarului îmbracă trei forme de manifestare: a) forma uşoară - manifestată prin cianoză mai ales la nivelul feţei (în jurul buzelor, nasului), apoi a extremităţilor (unghii, vârful degetelor şi a mucoaselor); b) forma medie - manifestată prin dispnee, tahicardie, sufluri cardiace şi cefalee; c) forma gravă - manifestată prin convulsii, aritmii, comă şi chiar deces (moartea albastră prin asfixie).). - Cum apar nitraţii şi care este concentraţia admisă de OMS? - Nitraţii apar în mod natural în apă, făcând parte din ciclul azotului. Pot proveni şi în urma pătrunderii în sursele de apă a îngrăşămintelor chimice azotoase sau a apelor uzate, bogate în substanţe organice, ca urmare a oxidării amoniacului. În apa de băut, concentraţiile maxime admise au fost stabilite ţinându-se seama de efectul lor methemoglobinemizant, apariţia methemoglobinemiei a fost întâlnită numai în cazul consumului de apă cu concentraţii crescute de nitraţi, limita admisă de OMS fiind de 50 mg/l. - Câte cazuri de intoxicaţie cu nitraţi a sugarului au fost înregistrate în Bihor şi care sunt zonele unde această afecţiune este întâlnită cel mai des? - La nivelul judeţului Bihor, monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie infantilă generată de apa de fântână se efectuează de către ASP, Departamentul Medicină Preventivă în cadrul programelor de sănătate, mai precis prin Subprogramul 1.4, care cuprinde evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc. Astfel, în ultimii trei ani de monitorizare (2004, 2005, 2006) în judeţul Bihor s-au înregistrat 17 cazuri din care: forme uşoare - 11, grave - 5 şi un deces, preponderent în zona de nord, nord-vest a judeţului (Valea lui Mihai, Curtuişeni, Cherechiu, Tăuteu, Chişlaz, Spinuş, Sălard, Batăr, Biharea). În urma analizelor fizico-chimice de laborator s-a înregistrat depăşirea concentraţiilor maxime admise (50 mg/l), valorile obţinute fiind cuprinse între maximum 165,5 mg/l şi minimum 52,6 mg/l. - În ce constă tratamentul? - În primul rând, trebuie înlăturată cauza (sistarea folosirii apei poluate cu nitraţi la prepararea hranei sugarului: lapte praf, ceai), administrarea de oxigen şi aplicarea tratamentului specific: administrare intravenoasă de substanţe reducătoare (vitamina C sau albastru de metilen).