Corpul F din Cetatea Oradea a găzduit sâmbătă, 17 februarie, un nou curs al Fundației Părinți Salvatori, menit să îi învețe pe orădeni să acorde primul ajutor în caz de înec sau stop cardio-respirator. Organizatorul cursului, Vasile Vlașin, a făcut și un apel către autoritățile locale să instaleze defibrilatoare în Oradea, punând astfel umărul la salvarea de vieți.

 

Cursul grupei 1518 a început la ora 17.00 și s-a terminat în jurul orei 11.00, participanții beneficiind și de o sesiune practică. În centrul lui s-a aflat Vasile Vlașin, un tată care a avut puterea de a transforma un eveniment nefericit din viața lui, moartea propriului copil, în imbold pentru a-i ajuta pe ceilalți să fie pregătiți în cazul unui astfel de accident: „Nimeni nu trebuie să își pună vreodată întrebarea – Cum ar fi fost dacă aș fi știut să intervin?”.

„Fac cursurile pentru că există această nevoie imensă, pe care eu am cunoscut-o pe propria piele. Am demarat acest program de cursuri acum mai bine de 8 ani, în urma pierderii propriului copilaș din cauza unui banal înec cu mâncare. Atunci am realizat, din păcate prea târziu pentru mine, cât de importantă este cunoașterea acestor informații. Inițial am vrut să învățăm noi, familia și câțiva prieteni, doar că au aflat și alți prieteni și au vrut și ei și au zis „hai, mai organizează” și am mai vorbit cu niște medici să mai facem un curs și au venit niște televiziuni și niște ziare, au făcut reportaje și s-a publicat prin toată țara. Primeam mesaje de peste tot din țară, de la oameni, că vor să facă asta. Și, la un moment dat, pe medici nu i-am mai avut la dispoziție și, înțelegând cât este de important ceea ce fac, am lăsat deoparte tot ce făcusem eu până atunci și m-am dus și am făcut specializare la Consiliul European de Resuscitare, mi-am luat toate clasele pentru a putea preda cursul acesta și am organizat până la această oră 1518 sesiuni de curs. În Oradea sunt a șasea oară, am fost și în anii anteriori câte o zi, două, dar ca anul acesta, niciodată. Am avut cinci grupe de curs programate în Oradea 24, 25, 26, 27, 28 și 29 ianuarie. Doar că a intervenit o dramă, un copilaș s-a înecat și a murit la grădiniță și atunci toată lumea s-a alertat, iar povestea m-a prins aici. Mi-am mai prelungit câteva zile și am stat până în 5 februarie și au mai rămas în jur de o mie de persoane care își doreau să participe și nu au mai avut loc. Mi-am anulat alte programări și am revenit în Oradea pentru 11 zile”, a povestit, pentru Crișana, Vasile Vlașin, fondatorul Fundației Părinți Salvatori.

 

„Au murit 440 de români astăzi, în stop cardio-respirator”

 

Instructorul a pornit de la afirmația că „nu există nimic mai important de învățat în viață decât acest curs”, asta pentru că nu există nimic mai important de învățat decât cum să salvezi o viață, fie ea a apropiaților sau a unui străin. A prezentat apoi câteva statistici relevante, cum ar fi aceea că afecțiunile cardiovasculare sau „bolile de inimă” sunt ucigașul numărul 1 în lume. „Au murit 440 de români astăzi, în stop cardio-respirator, pe fondul bolilor de inimă. Și ieri, și alaltăieri, și vor muri și mâine. Și nu ne mai pasă, pentru că ne-am obișnuit. Mor 5 români pe zi în accidente rutiere. Alea’ apar la știri, și e groaznic, dar faptul că mor 440 de români zilnic din cauza unor boli de inimă nu mai apare la știri. Pentru că nu poți da în fiecare zi o știre că au mai murit 440, au mai murit 440 de oameni... Nu este numai în România, peste tot în lume aceasta este principala cauză. Dar nu ca în România. 109 este media de decese cauzate de stopuri cardio-respiratorii la suta de mii de locuitori în România, 44 la suta de mii în Uniunea Europeană. De unde diferența aceasta? De ce se moarte de două ori și jumătate mai mult în România de boli de inimă? Sunt mai multe cauze, una din ele fiind aceea că atunci când inima cuiva de lângă noi ajunge într-o sincopă, noi nu știm ce să facem. O altă cauză este că nu avem o infrastructură de intervenție imediată, adică defibrilator. Nici cu infrastructura profesionalizată nu stăm bine deloc. Nu există suficiente ambulanțe, dotări, personal. Un alt motiv pentru care se moare de inimă în România este că noi, ca popor, nu avem cultura analizelor medicale regulate. Odată ce ai trecut de 35-40 de ani, trebuie să-ți faci cel puțin odată pe an un set complet de analize. Și cel puțin de două ori pe an, un banal EKG, ca să descoperi la timp când ai dobândit o boală de inimă, să poți să o tratezi în faza incipientă, în cel mai rău caz să poți să o ții sub control. Nu să se trezească, la 45 de ani, cei din jur, mirați, „bă, omul ăla’, cât un munte, roșu în obraji, vesel mereu, pe care nu l-ai auzit niciodată să-l doară, să se vaite, să meargă pe la medic, a murit”. Știți cum e cultura la noi. Nu te doare, nu te duci. Păi, inima nu doare. Numai se oprește într-o dimineață”, a povestit Vlașin, care i-a sfătuit pe cursanți să doneze sânge pentru că, „odată la trei luni ai analize la zi. Dacă donezi sânge acum și mergi și peste trei luni, crezi că vei fi pe moarte? Chiar dacă intervine o modificare în organismul tău, odată cunoscută datorită analizelor, poate o poți întoarce din stilul de viață, din alimentație etc. Apoi, știați că donarea regulată de sânge scade riscul de accident vascular cerebral și de infarct miocardic cu până la 88%? Vă dați seama, ce beneficii aduce pentru organism banala donare de sânge?!”.       

 

„Cine a stabilit că viața mea e mai puțin importantă decât a unui suedez?”

 

Un alt subiect important abordat de organizatorul cursului a fost necesitatea instalării unor defibrilatoare în locurile publice. Vlașin a spus că în orașele din Occident nu mai este de mult o noutate existența acestor defibrilatoare și că ar trebui ca și noi să facem pași mai hotărâți în această direcție.

„Cine a stabilit că viața mea este mai puțin importantă decât a unui suedez care are defibrilator în fiecare vagon de tren?”, s-a întrebat retoric instructorul.

Pentru că unii orădeni care au participat la curs au înțeles necesitatea unor astfel de dispozitive și în Oradea, Asociația Părinți Salvatori a decis să facă pași în această direcție.

„Acum două săptămâni, o doamnă care participa la curs a întrebat dacă am putea iniția o petiție la Primărie să pună defibrilatoare în locuri publice. Am spus că petiție nu sună bine, zgârie pe urechi. Hai să-i spunem memoriu. M-am gândit că e dificil să fac asta, să alerg după semnături, cu date de buletin etc. Am vorbit cu cei care îmi construiesc pagina on-line și au făcut o rubrică pe site. A durat două săptămâni și am cheltuit o grămadă de bani, dar am implementat un modul pentru toată țara. Din Sântandrei sunt deja 80 de semnături. Îi rugăm pe oameni să intre pe parintisalvatori.ro și să completeze acel memoriu și apoi, cu câte semnături vom avea, vom merge la Primărie. Primăria Oradea, din ce văd eu din exterior, este o administrație orientată spre dezvoltare și cred că au să fie deschiși și spre această inițiativă. Sper să strângem 3-5 mii de semnături. Avem deja în jur de 500 de semnături de vineri seară până acum (n.r. sâmbătă, ora 17.00)”, a declarat Vasile Vlașin.  

Cursul 1518, organizat de Fundația Părinți Salvatori, a fost gratuit. Cine a dorit a putut însă face donații.