Pe 9 august germanii au aruncat în luptă Corpul XVII comandat de generalul Wenninger, din care făcea parte şi Divizia 62 Infanterie austro-ungară. Un regiment al acesteia din urmă era compus în majoritate din rezervişti cehi sosiţi din Italia, sleiţi de puteri şi care aveau nevoie mare de întăriri.
Bătălia de la Mărăşeşti (6 august - 3 septembrie) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție datorită mişcărilor revoluţionare.
Ferdinand I, supranumit „cel Loial” (n. 24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost rege al României între 1914-1927, în timpul său fiind desăvârșită unitatea națională a țării.
În timpul bătăliei de la Mărăști s-a realizat cel mai înalt ritm mediu zilnic de ofensivă din anul 1917, înregistrat în Europa de către armatele aliate. Oprirea tuturor operaţiunilor ofensive pe frontul estic de către guvernul Imperiului Rus a dat peste cap planurile româneşti de recuperare a teritoriilor pierdute.
Bătălia de la Mărăşti a însemnat „prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne” (gen. Alexandru Averescu).
Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau să dezvolte această ofensivă în continuare, pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensivă strategică. Bătălia de la Mărăşti a însemnat „prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne.”
Retrasă în Moldova şi stabilizând linia frontului, armata a intrat într-un amplu proces de reorganizare şi înarmare, în condiţii extrem de grele. Cu ajutor francez a fost reorganizată marina militară şi s-au constituit primele escadrile de aviaţie. Efortul comun româno-francez în reorganizarea armatei a fost surprins cel mai inspirat de Argetoianu în „Memoriile” sale: „Francezii ne-au arătat drumul, dar noi l-am parcurs singuri”.
„În afara diviziilor din munţi nu a mai rămas nimic din Armata Română”, informa guvernul de la Paris, pe 13 decembrie 1916, generalul Henri Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România. Retrasă în Moldova şi stabilizând linia frontului, armata a intrat într-un amplu proces de reorganizare şi înarmare, în condiţii extrem de grele.
Cotidianul CRIŞANA continuă serialul de restituiri al marilor momente istorice care au precedat făurirea României Mari, la un secol de la petrecerea evenimentelor.
La 27 martie 2016 s-a constituit la Chişinău Mişcarea Unionistă Sfatul Ţării 2. De la constituirea „Sfatului Ţării 2” au fost elaborate declaraţii, apeluri, luări de atitudine faţă de acţiunile şi declaraţiile duşmănoase ale trădătorului de neam Igor Dodon.
