În ciuda unui frig năprasnic, oraşul s-a animat de la primele ore ale dimineţii. Câteva mii de oameni au pornit de la gara oraşului, pe Bulevardul Ferdinand, în Marşul Unirii, dedicat reunirii Basarabiei cu România.

Din Basarabia a sosit şi Ion Mărgineanu, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Chiar dacă are 77 de ani, bărbatul a venit la Alba Iulia pe jos, cale de 500 de kilometri. Ca să ajungă la timp, a plecat de acasă la 1 noiembrie. Steagul pe care l-a purtat pe tot parcursul drumului va rămâne la Alba Iulia, fiind donat Muzeului Unirii.

Un alt steag decolorat, ale cărui culori abia se mai disting, şi cusut prin mai multe locuri, este purtat de doi bărbaţi mai în vârstă. Este un steag cu o vechime de o sută de ani, pe care străbunicul lui Vasile Stan, din satul Mărişel, judeţul Cluj, l-a purtat la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918.

„Am steagul de la bunicul meu şi a fost păstrat în biserica ortodoxă din satul Mărişel, judeţul Cluj. Acum l-am scos de acolo pentru că se împlinesc o sută de ani de la unirea acestei ţări. Am venit cu el ca să arătăm că străbunii noştri au luptat ca să păstreze România noastră Mare. Aici o venit, la Unire, cu acest steag, la Alba Iulia. L-o adus acasă şi l-o păstrat. Pe urmă, preotul de la biserică l-o găsit la bunicul meu şi l-o dus la biserică, unde s-o păstrat până acum”, relatează clujeanul.

Au venit români din toate colţurile ţării, în foarte multe cazuri însoţiţi de preoţii lor. Foarte multe grupuri au mărşăluit cântând înspre Cetatea Alba Iulia, punctul central al manifestărilor de Ziua Naţională.

În jurul orei 10.00 a sosit în gară şi trenul regal, din care au coborât Principesa Margareta împreună cu alţi membri ai familiei regale, fiind întâmpinaţi de oficialităţi cu pâine şi sare. A fost intonat Imnul României şi apoi cel Regal, după care întreaga delegaţie a plecat spre Catedrala Încoronării, unde a fost celebrat un Te Deum, apoi în Sala Unirii. A lipsit din delegaţie prinţul Nicolae şi soţia lui, Alina, care au ajuns la Alba Iulia separat, şi s-au plimbat ore în şir ţinându-se de mână prin mulţimea care îi saluta cu bucurie, neînsoţiţi nici măcar de o gardă de corp. Cuplul a fost, de altfel, intens solicitat pentru a se fotografia cu participanţii de toate vârstele.

Sosirea trenului regal a adunat o mulţime de curioşi, deoarece apariţia garniturii a fost de mare efect, fiind remorcată de locomotiva cu abur Pacific 231.065, construită în anul 1922.

La ora 10.30 invitaţii la ceremoniile din Alba Iulia au intrat în Sala Unirii, unde a fost reeditat momentul solemn de acum un secol. Actori costumaţi în haine de epocă i-au întruchipat pe Vasile Goldiş, episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea, pe Iuliu Maniu sau Gheorghe Pop de Băseşti şi alţii. A fost citită rezoluţia Adunării Naţionale, după care primarul Mircea Hava i-a poftit pe invitaţi la dezvelirea plăcilor omagiale cu numele tuturor delegaţilor de acum un secol. Sub privirile Patriarhului Daniel şi ale Patriarhului Teofil al Ierusalimului, a urmat primirea solilor din cetăţile de scaun, Târgovişte şi Suceava. Puse în scenă cu destul patos şi dramatism, naraţiunile actorilor au avut de suferit pe alocuri din cauza sonorizării, imensa lume adunată pe platou vociferând uneori pentru a se remedia situaţia. Emoţionant a fost şi momentul oferit de maestrul Dorel Vişan, care, în ciuda vârstei şi a slăbiciunii fizice evidente, a recitat un poem intens aplaudat de asistenţă.

A urmat o colorată paradă populară, românii din toate provinciile istorice venind, în marea lor majoritate, cel puţin cu un obiect vestimentar tradiţional. Că au sosit din Techirghiol, din mijlocul Olteniei, din Maramureş, Suceava sau din Bălţi (Basarabia), îmbrăcaţi cu bunde, cojoace, cămăşi sau ii, înfăşuraţi în tricolor, când se intersectau prin cărările Albei Cetăţi, se studiau şi se salutau voios cu „La mulţi ani, România!”

Monumentul Unirii şi parada militară

De la Sala Unirii întreaga suflare prezentă s-a mutat împrejurul Monumentului Unirii, unde Patriarhul Daniel împreună cu Patriarhul Teofil al Ierusalimului, cu Arhiepiscopul Irineu și cu alți ierarhi au oficiat slujba de sfinţire. Apoi monumentul a fost inaugurat de președintele Klaus Iohannis, care a sosit cu elicopterul direct de la ceremoniile din Capitală.

În discursul rostit Klaus Iohannis a subliniat că este onorat să fie președinte al României în perioada Centenarului Marii Uniri și „foarte bucuros să trăiesc aceste momente în mijlocul dumneavoastră”.

„Noi, cei de astăzi, avem privilegiul de a fi moștenit rodul celui mai important proiect concretizat vreodată în spaţiul strămoşilor noştri. Este datoria și responsabilitatea noastră de a omagia trecutul și de a insufla generațiilor viitoare idealurile naționale, reîncărcate cu noi semnificații”, a adăugat Klaus Iohannis.

De pe zidurile Cetăţii, înspre Bulevardul 1 Decembrie 1918, au început să bubuie tunurile, semnalul declanşării celei mai ample parade militare pe care a văzut-o vreodată oraşul Marii Uniri. Au fost trase 21 de salve de artilerie, suflul şi ecoul exploziilor înfiorând asistenţa neobişnuită cu astfel de ceremoniale.

Alături de preşedintele Iohannis, care a făcut „o baie de mulţime”, la parada militară au asistat, printre alte oficialităţi, Patriarhul Daniel, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice, Claudiu, comisarul european Corina Creţu, procurorul general Augustin Lazăr, ambasadorul SUA, Hans Klemm, miniştrii Ecaterina Andronescu, Daniel Breaz şi Gabriel Leş, preşedintele PNL, Ludovic Orban, senatori şi deputaţi.

Timp de o oră, au defilat peste 1.600 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi în jur de 150 de mijloace tehnice. În blocul de ceremonie s-a regăsit şi un detaşament al armatei poloneze, dislocat în garnizoana Craiova.

Au survolat cerul 23 de aeronave militare - elicoptere IAR-330 Puma, avioane C-27J Spartan, IAR-99 Şoim, F-16 Fighting Falcon.

Unii dintre soldaţi au defilat în uniforme de epocă, fie din perioada Marelui Război, fie din cea Interbelică. Nu au lipsit nici echipele canine sau jandarmii călare.

Defilarea a fost deschisă de comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general-maior Virgil Ovidiu Pop, care a prezentat onorul dintr-o maşină de luptă. Decorat cu numeroase distincţii şi medalii, generalul-maior Virgil-Ovidiu Pop a comandat unităţi de elită ale Armatei României, precum şi două contingente în teatrele de operaţii din Kosovo şi Afganistan.

Au urmat Drapelul de Luptă al Diviziei 4 Infanterie „Gemina” şi detaşamentul steagurilor de identificare ale unităţilor din subordinea acesteia.

Blocul de ceremonie a cuprins detaşamente formate din militari ai Batalionului 814 Tancuri „Mihai Vodă”, Batalionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă”, Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşanu”, Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu”, Batalionului 136 Geniu „Apulum”, Batalionului 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” şi ai Comandamentului Comunicaţii şi Informatică. Au defilat, de asemenea, luptători ai Forţelor pentru Operaţii Speciale, studenţi ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, elevi ai Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia.

Din blocul de paradă al MAI au făcut parte elevi ai Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca, Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca, Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni şi reprezentanţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Au mai defilat luptători ai Brigăzii Antiteroriste şi un detaşament al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Un punct de atracţie a reprezentat şi defilarea mijloacelor tehnice - transportoare amfibii blindate, instalaţii aruncătoare proiectile reactive, diferite complexe de artilerie antiaeriană, inclusiv autopropulsată, complexe de rachete antiaeriene, sisteme de rachete sol-aer, autospeciale de geniu, tunuri şi aruncătoare de diferite calibre, sisteme de comunicaţii şi informatică, tehnică de luptă ale forţelor pentru operaţii speciale, radare mobile, autospeciale ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Defilarea a fost încheiată de militari ai Batalionului 811 Infanterie Dej, prima structură din Armata României care a participat la misiunea de stabilizare şi reconstrucţie din Irak.

În episodul următor vom prezenta povestea refacerii picturii realizate de francezul Pierre-Bellet în Sala Unirii, în anul 1922, tăiată şi dată jos de regimul comunist.

(Va urma)

FOTO: Florin ŞIPOŞ