La finalul actualei sesiuni parlamentare, deputatul liberal Găvrilă Ghilea se menţine printre cei mai activi aleşi bihoreni, având 90 de declaraţii politice, fiind co-iniţiator la 86 de proiecte şi propuneri legislative, din care 20 au fost deja promulgate legi, semnând 25 moţiuni simple şi de cenzură şi adresând 171 de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului şi reprezentanţilor instituţiilor publice.

Problematica celor peste 170 de întrebări şi interpelări adresate de parlamentarul bihorean s-a identificat cu temele prezente în agenda publică a alegătorilor săi, fie că era vorba despre finalizarea marilor proiecte de infrastructură din judeţ, de identificarea unor soluţii pentru ecologizarea depozitelor de reziduri aferente societăţii Petrol Derna SA, de finanţarea construcţiei viitoarei săli de sport polivalente din Oradea ori de izolarea „aeriană” a municipiului Oradea şi a judeţului Bihor prin practicarea de către Tarom a unor tarife prohibitive şi anularea curselor externe.

Proiectele legislative la care deputatul Găvrilă Ghilea a fost coiniţiator şi care au fost promulgate legi au vizat, printre altele, repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni (Legea 33/2019), modificarea şi completarea legislaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice (Legea 194/204), dar şi modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/19 (Legea 87/2020).

„În perioada vacanţei parlamentare de vară, voi monitoriza activitatea Comisiei de transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor - al cărei preşedinte am fost ales recent - şi voi fi prezent la sediul cabinetelor din Oradea şi Salonta, unde voi acorda audienţe, dar şi în teritoriu, unde voi avea întâlniri cu alegătorii, cu reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai societăţii civile şi mediului de afaceri”, a precizat parlamentarul Găvrilă Ghilea. 

 

Puţină dreptate pentru victimele comunismului

Un grup de 16 deputaţi ai UDMR, printre care şi bihorenii Rozalia Biro şi Szabo Odon, au iniţiat modificarea normei legale cu privire la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de regimul comunist, precum şi celor deportate în străinătate sau trimise în prizonierat.

Modificările propuse la Legea privind Decretul-lege nr.118/1990 au fost adoptate de Parlament, noua formă a legii fiind deja promulgată şi de preşedintele României.

În expunerea de motive se precizează că „propunerea legislativă este menită să elimine inegalităţile, respectiv discriminarea existentă în legea actuală între categoriile de persoane care, după data de 6 martie 1945, au suferit ani de detenţie sau internare, pe motive politice”.

Legea acordă o indemnizaţie lunară de 700 de lei pentru fiecare an de detenţie, deportare, prizonierat etc. Însă legiuitorul a omis să treacă, în  lista de beneficiari ai acestor compensaţii băneşti, alte două categorii de victime ale represiunii totalitare: persoanele care au fost internate în spitale de psihiatrie şi cele cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu. Parlamentarii UDMR au cerut şi au obţinut, din partea Legislativului, adoptarea unor măsuri reparatorii. Aşadar, persoanele internate abuziv şi cele plasate în domiciliu forţat, beneficiază de o mărire netă a sumelor compensatorii în valoare de 150 de lei. Mai exact, acestea vor primi, de acum înainte, 350 de lei, faţă de 200 de lei, cât primeau până la data intrării în vigoare a noilor prevederi. Demersul grupului de deputaţi ai UDMR a obţinut 304 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, şi pentru că, aşa cum afirmă iniţiatorii, „impactul bugetar al acestor modificări este unul nesemnificativ”.